Motto: „Așa cum o zi plină de evenimente aduce după sine un somn dulce, la fel o viață trăită din plin este încununată de o moarte ferice.” Leonardo da Vinci
A trecut un an de când Ioan Romeo Roșiianu a plecat dintre noi, dar parcă nici acum nu ne-am obișnuit cu absența lui. Sunt oameni care trec prin viața noastră și oameni care lasă urme adânci, ...
Biografiile oamenilor mari nu sunt „linii drepte”, trasate în laboratoare sterile de moralitate. Uneori, cele mai profunde spirite se nasc din coliziunea cu propriile prăpăstii. Valoarea unui om nu se măsoară prin absența greșelii, dar prin uriașa forță de a se ridica, de a se reinventa și de a dărui celorlalți. Poetul și ziaristul Ioan-Romeo Roșiianu ...
După ce s-a certat cu rabinul Moses Roses, scriitorul Pompiliu Marcea a fost găsit mort în Lacul Herăstrău
La fel de inexplicabil, în același context conflictual, alți doi susținători ai Operelor Complete ale lui Eminescu, au avut morți suspecte.
Poetul Ion Lotreanu a fost găsit spânzurat la data de 22 mai 1985, iar Alexandru Oprea, editorul Operelor lui Eminescu, a ...
Scriitorul maramureșean Vasile Muste s-a stins din viață la vârsta de 70 de ani. Poet și om de presă, acesta a lăsat în urmă o operă construită în peste cinci decenii de activitate literară și o contribuție importantă la viața culturală a Sighetului.
Născut la 30 ianuarie 1956, în Coruieni, localitate cunoscută astăzi sub numele de Coroieni, Vasile ...
Odată cu noua stagiune. A douăzecea la număr. Ce-a debutat cu un excelent concert al Orchestrei de Tineret Pitești. Dirijor Tibi Dragoș Oprea. Urmat de un recital, de Ziua Națională a Chinei, de alt recital cu muzică din ambele țări, susținut de violonista Diana Jipa și Marius Doniga la pian. A urmat Alex. Tomescu, violonist de top și un cvartet ...
A plecat și Mircea M. Ionescu de pe pământ...
S-a dus la Ceruri să comenteze meciuri și să scrie piese de teatru printre nori. L-am cunoscut demult și mi-a fost un bun coleg de presă. Când și când vorbeam la telefon. L-am întâlnit pe viu acum un an sau doi la Festivalul de Teatru de Studio desfășurat la „Davila" piteștean. Unde i-am văzut o excelentă ...
În societatea tradiţională, căsătoria reprezenta cel mai complex
fenomen folcloric, având interferenţă cu toate celelalte manifestări folclorice.
Unele obiceiuri nupţiale maramureşene s-au pierdut sau sunt pe cale de a se pierde sau de a se contamina cu obiceiuri preluate din alte zone ale ţării sau chiar cu tradiţii importate de peste hotare de către cei care ...
Nunta este unul dintre cele mai importante obiceiuri în comunitatea tradiţională atât pentru viitoarea familie, cât şi pentru structura de neam.
În locuinţele monocelulare, camera de locuit casa, îndeplinea toate funcţiile familiei. Astfel, pentru a evita pericolele viitoare, concepţia, naşterea, căsătoria şi moartea se realizau în acest spaţiu sacru şi intim.
Fondator al revistei „Moara lui Gelu”, scriitorului și jurnalistul Dragoș Gelu s-a născut la 22 februarie 1967, în Lucăcești, și face parte din categoria personalităților maramureșene recunoscute pentru bogata activitate pedagogică, literară și culturală. Profesor dedicat, jurnalist, poet și coordonator de proiecte editoriale, dl. Dragoș Gelu a debutat în ...
O asemenea cercetare nu poate să facă abstracţie de cele două publicaţii principale care apăreau la Bucureşti şi care erau publicaţii ale Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti, mai exact ale U.A.S.C.R.-ului: Amfiteatru (1966-1991)şi Viaţa studenţească (1956-1989). Trebuie aşadar făcută o distincţie clară între revista de universitate şi ...
Marian Ilea: Domnule Nicolae Breban, domnule Augustin Buzura,
cred că oriunde v-aţi afla, aveţi în memorie un loc drag, o amintire legată de Baia Mare.
Nicolae Breban: Eu m-am născut în acest oraş, dar foarte curând, pe când aveam eu doi ani, prin '36, tatăl meu care pe-atunci fusese funcţionar la episcopie, a fost numit preot paroh în comuna Recea, unde în '40 a ...
Geisha
În împărăția salciilor plângătoare
doar nuferii pot zâmbi,
dansând pe o mare de lacrimi.
--------------------------
O pizmă grea mă-ncearcă
pe apa ce-ți atinge trupul, atunci când te scalzi,
dezmierdând cu ființa ta undele lacului,
înfiorându-l.
Aș vrea să fiu eu cel ce curge pe trupul tău,
purificându-ți carnea de patimile arzânde ale nopții,
topindu-te în freamătul oceanului din mine.
Elegie
Cerul trist în ochii tăi s-a coborât
să moară.
Nu-i închide!
Se lasă noaptea toamnei din mine.
----------------------
Am devenit un puț secat.
De țip,
în mine,
se va auzii
doar ecoul.
Poate doar luna
îmi va mângâia,
uneori,
ruinele ghizdurilor,
fugărind de prin cotloane
umbre...
Uneori
se aud clipocind lacrimi...
----------------
Muntele meu
și-a îmbrăcat pădurea în alb,
eu m-am îmbrăcat în pădurea lui.
În zori ne-am salutat sobru
și-am început să ne rugăm
împreună.
Doi
Ce e cu noi?
Numai suntem cei doi de altădată.
Suntem alți doi. Mai goi.
Doi plopi făr` de soț
Ce-și aruncă prin ramuri
Anemice șoapte, rarefiate.
Ne rugăm cerului cu crengi descărnate,
Aruncate spre Slavă
Să fim iarăși doi...
Doi împreună!
Versete blasfemice
Eu sunt păstorul gândurilor mele.
Le trec prin strunga sufletului,
storcând din ele cuvinte cuminți și albe.
Luați și mâncați!
Acesta este fruptul viselor, gândurilor și faptelor
ființei mele.
----------------
Pe cărarea înspre poienile verii,
moartea, plângând, urcă,
de pe margini, culegând lămâiță.
„ Unde ești, iubite,
să-mi așezi în păr
cunună,
să-ți prind în piept, pe inimă,
floare?”
Perseverare diabolicum
Izbindu-ne mereu de coasta vieții,
condamnați la un înec etern,
încercând să bem toată apa mării
ca și cum ne-am înghiți lacrimile,
am uitat că uneori cel ce ne poate salva
este zborul.
Blestemând, agităm brațele spre ceruri
iar Zeii zâmbesc.
focuri la stână-
din fluier și din piepturi
ofteză doina
în pacea amurgului
foșnind, codrul o- ngână
(TANKA)
arse de sete
razele soarelui sorb
lacrimi din noapte
picuri de rouă murind
într-un orgasm de culori
(TANKA)
arta mea toată
scrisă pe coji de ouă-
un vis într-alt vis
(HAIKU)
Senryu
liber și mândru-
bocancii din picioare
clamând dreptatea
Drum imposibil
M-am adâncit în toamnă,
Lăsând-mi Dragostele de o vară
Sub o bancă în parc.
Acum stau bătute de brumă,
așteptând reântoarcerea mea
Într-o iluzorie,imposibilă primăvară.
Am plecat, fluierând, pe drum colbuit,
Ascunzându-mi amintirile abia pârguite
Într-o scorbură de tei mai bătrân decât lumea.
Acum stau prăfuite în cuib părăsit,
Așteptând să le iau, să le reiau.
Stau și gem sub troian.
Scârțâi de geruri ce mușcă din mine.
Stau încremenit într-un ev glaciar,
Golit de amintiri și de iubiri
Pierdute intr-o imposibilă primăvată.
SEDOKA
un ultim sărut
ultima rază-n amurg
apoi noaptea se lasă
ultimul meu gând
agățat în părul tău
fulg devenit lacrimă