Poezii de George Bogdan Stoian

Upgrade


Ce este astăzi omul? -Un sclav.. O vită bleagă
Ce-şi face sieşi umbră prin ignoranţa sa.
Din mă-sa îl iau alţii şi minţile îi leagă
De carne - toată viaţă se confundă cu ea.

Şi trage pentru carne, e sclavul minţii sale
Pe care-o guvernează prostia şi cei grei
Care i-o programează din faşă,-i dau la gioale
Ca ologit de spirit să tragă pentru ei.


Nu ştie că e spirit mult mai întâi de toate
Nu ştie că din focul divin e şi el foc.
Ca viermii se târăşte lipsit de demnitate
Ca viermii hoit mănâncă grăbind al sau soroc.


Trăind el doar visează.. simţirea să-şi desfete
Şi neştiind ce-i, trupu,-l distruge zi de zi.
Dar el nici nu trăieşte, doarme pe el în ghete,
Umblă în somn prin lume far' a se împlini.


Zeu muritor e omul, om imortal e zeul -
Trăind prin prisma cărni-n ţărână te întorci.
Aduni avere-o viaţă, c-aşa-ţi comandă eul
Pe care-l crezi că-i însuţi tu,-ţi dai viaţă la porci.


Care e scopul vieţii? Să te faci zeu. Se ştie.
Să te faci zeu e simplu de te-autocunoşti.
În tine dorm Maeştrii Luminii din vecie
De-a lor vie lumină-s lipsiţi toţi ce sunt proşti.


Şi proşti sunt miliarde, şi sclavi în libertate
Dresaţi prin şcoli şi presă şi filme şi tv
Ca boii să gândească, să n-aibă demnitate
Să-şi consimtă sclavia-nrobindu-şi vieţile.


Ştiu toţi că-s proşti, savanţii le-au spus c-un pic din creier
Au ei activ, dar dânşii nu se întreabă: Cum
Fac ca-n totalitate să-mi activez ăst creier?
Ci stau cu handicapul cum au stat pan' acum.


Cei care se întreabă află că-i simplu foarte
Să te-activezi cu totul, să fi omnipotent:
Îngenunchiat pe talpe, cu-n sold mâinile toarte,
Ralax şi fără gânduri, în frunte mult atent


Cu ochi-nchisi în cruce, coloana verticală,
Îţi umpli cu lumină tot capul, corpul şi
Aşa faci plumbul aur. Nu este poticálă
Decât propria-ţi minte, ea te poate opri


Să te cunoşti pe tine şi astfel să poţi totul.
Ce este astăzi omul? Un fluture-ntr-un vierme
Care se nimiceste-n prostie. Antidotul?
Să-şi fac-a sa coloană caduceul lui Hermes.
















[...] păi vorbim după ce faci baie dar


să nu te
gândeşti la
mine când te
masturbezi


să
nu-ţi imaginezi cum te
sărut
uşor şi te
muşc de
clit
sub duş


să nu crezi că o să mă mai teleportez din nou până în
apele tale
neruşinate prin
portalul de petale cu
vreo corolă de flori la gât


nu mai fac magie cu sentimentele


nu mai colorez fluturi de purpură în stomac


nu mai dirijez concertul simţurilor cu vocale cu aromă de mir


o nemaisimtită stare
de relaxare
se înalţă auriu
ca din mare


până departe


în piept
supersoare


şi mai sus
mai sus


lotusul inimii explodează în efluvii şi focuri şi dantelării şi confeti şi bezele şi steluţe şi bijuterii sonore care fac tot universul să trepideze şi


o coroană arteziană ţaşneşte din cap ca şampania până-n ceruri până peste ceruri şi-n reflux umple capul cu cocktailuri de briliante topite scăpărând încât numai artificii sub pleoape şi
toată fiinţa devine translucidă şi lucidă şi cameleon


şi păşeşte difuz
prin parfumuri plutind curge toată
cum pot să mi-o refuz
corasonu spre ea îmi înoată


dar mă trag înapoi
nu mă las cuprins în vâltoare
dar nu pot să rezist
nudul tău îmi da aripioare


nuuu
















Toţi oamenii care mor sunt proşti

dar cei care mor cu conturile pline şi cu avere mare sunt şi mai proşti
pentru că aceia au ales să moară cu conturile pline şi cu avere mare
şi n-au investit cât aveau nici în înţelepciune şi nici în caritate
ci au trăit ca să adune ce le-a fost inutil şi n-au luat cu ei în pieire
şi n-au avut nici la sfârşit serenitatea şi bunăvoinţa cu banii şi averea să se fericească fericind Right-click here to download pictures. To help protect your privacy, Outlook prevented automatic download of this picture from the Internet.















ei, fi antenă


egoul, adică ce crezi tu că eşti
cine crezi tu că eşti
cum crezi tu că eşti
cum crezi tu că nu eşti
numele tău şi toate ideile despre tine
nu eşti tu
tu e doar o iluzie
o proiecţie a minţii
un shto
tu din mintea ta aşadar nu exişti
tu eşti în spatele minţii
: absolutul
:D
















Gazel


Subţire-i luna nouă şi sprâncenele-ţi subţiri..
Obrajii tăi trandafirii roşind la trandafiri..


Fiindc-a-nflorit inima azi sub roua dragostei
Încet încet ca-ntr-un delir spre mine te răsfiri.


E de dantelă noaptea întrevăzându-ţi sânul
Sunt un borfaş cu gândul fix la ce-ai pe sub ceakşiri.


Căci vreau să simţi extazul, că să trăim extazul -
Visul tango ce-ncheagă lin lăuntrice-mpliniri..










...


M-am conectat cu Luna şi mă simt în reflux
de zici că sunt cireşii ce-au înflorit acum
cuprinşi de primăvară