Biografiile oamenilor mari nu sunt „linii drepte”, trasate în laboratoare sterile de moralitate. Uneori, cele mai profunde spirite se nasc din coliziunea cu propriile prăpăstii. Valoarea unui om nu se măsoară prin absența greșelii, dar prin uriașa forță de a se ridica, de a se reinventa și de a dărui celorlalți. Poetul și ziaristul Ioan-Romeo Roșiianu ...
După ce s-a certat cu rabinul Moses Roses, scriitorul Pompiliu Marcea a fost găsit mort în Lacul Herăstrău
La fel de inexplicabil, în același context conflictual, alți doi susținători ai Operelor Complete ale lui Eminescu, au avut morți suspecte.
Poetul Ion Lotreanu a fost găsit spânzurat la data de 22 mai 1985, iar Alexandru Oprea, editorul Operelor lui Eminescu, a ...
În data de 25 februarie 2024 am semnalat faptul – pe Facebook – că (a)numita Iulia – Florentina Paciurea a publicat, în antologia „Fior de argint” - recent apărută la Editura „Contraste culturale” din Giurgiu, coordinator Izabela Tănasă – un CV neconform cu realitatea.
Redau – mai jos - în întregime postarea făcută, am boldat și dat cu italic, ca ...
Când am aflat că ai PLECAT și tu eram în Satu Mare, în dulcele nostru stil încercam să nemuresc oameni ce nu mă merită.
Nici pe tine nu te-au meritat muuuuuuuuulți din cei ce te (de)plâng azi... ÎN VĂZUL LUMII!
N-o fac pentru tine, prietene (stră)vechi, o fac pentru ei, preamărindu-se pre ei!
Așa va fi și după mine, la fel după alți dragi ai noștri.
Te-am ...
„Dar adu-ţi aminte de Făcătorul tău în zilele tinereţei, până nu vin zilele cele rele şi până nu se apropie anii, când vei zice: Nu îmi găsesc nici-o plăcere în ei” stă scris în primul verset din ultimul capitol din Eclesiastul.
E cel mai răspicat îndemn care li se face tinerilor în Sfânta Scriptură, şi, totodată, poate cel mai ...
Numărul 33 este un număr magic, unul maestru, o cifră a destinului.
Marii înțelepți au vorbit despre EL ca despre un „număr al îngerului”.
Nu mi s-a dat șansa de-a dezbrăca de sensuri și înțelesuri taina numerologiei, deci TAC!
Totuși, dragilor, ECREATOR – Editura și Revista ECREATOR, sau invers – astăzi împlinește numărul 33 al Colecției Antologica.
...
Scriitorul maramureșean Vasile Muste s-a stins din viață la vârsta de 70 de ani. Poet și om de presă, acesta a lăsat în urmă o operă construită în peste cinci decenii de activitate literară și o contribuție importantă la viața culturală a Sighetului.
Născut la 30 ianuarie 1956, în Coruieni, localitate cunoscută astăzi sub numele de Coroieni, Vasile ...
Odată cu noua stagiune. A douăzecea la număr. Ce-a debutat cu un excelent concert al Orchestrei de Tineret Pitești. Dirijor Tibi Dragoș Oprea. Urmat de un recital, de Ziua Națională a Chinei, de alt recital cu muzică din ambele țări, susținut de violonista Diana Jipa și Marius Doniga la pian. A urmat Alex. Tomescu, violonist de top și un cvartet ...
A plecat și Mircea M. Ionescu de pe pământ...
S-a dus la Ceruri să comenteze meciuri și să scrie piese de teatru printre nori. L-am cunoscut demult și mi-a fost un bun coleg de presă. Când și când vorbeam la telefon. L-am întâlnit pe viu acum un an sau doi la Festivalul de Teatru de Studio desfășurat la „Davila" piteștean. Unde i-am văzut o excelentă ...
Mai 2026. Bilanț
Vă sunt dator c-o informare, succintă ca de obicei, despre ce fuse luna trecută la filarmonica piteșteană. Încep, deci, cu „Tulip Jazz Festival”, ediția a doua, ce-a durat patru seri. Români și străini au atras la sediu melomanii genului. Sonorități interesante, unele ungând pe suflet...
Apoi, imediat, „Apollo Cvartet”, în care-l ...
Pitești, aniversar 2026...
Nu cu mult în urmă, municipiul de pe mal de Argeș a sărbătorit mai bine de 638 de ani de existență. Prin concerte și-un festival de teatru de studio în sala „Liviu Ciulei". La „Davila" n-am ajuns din motive independente de voința mea, așa că voi face câteva remarci despre concertu' dedicat celor nouăsprezece ani de la ...
2.Venalitatea și ipocrizia politicilor actuale
Inițial mă gândeam să dedic politicilor medievale și moderne un capitol distinct. Dar am renunțat la această intenție, amintindu-mi că în articolul Greii lumii stau la pândă în politica bolundă din 21-22 septembrie 2025 m-am referit pe scurt, adică atât cât să-i stârnesc pe ...
În societatea tradiţională, căsătoria reprezenta cel mai complex
fenomen folcloric, având interferenţă cu toate celelalte manifestări folclorice.
Unele obiceiuri nupţiale maramureşene s-au pierdut sau sunt pe cale de a se pierde sau de a se contamina cu obiceiuri preluate din alte zone ale ţării sau chiar cu tradiţii importate de peste hotare de către cei care ...
Nunta este unul dintre cele mai importante obiceiuri în comunitatea tradiţională atât pentru viitoarea familie, cât şi pentru structura de neam.
În locuinţele monocelulare, camera de locuit casa, îndeplinea toate funcţiile familiei. Astfel, pentru a evita pericolele viitoare, concepţia, naşterea, căsătoria şi moartea se realizau în acest spaţiu sacru şi intim.
Perioada de lehuzie reprezintă intervalul de 6 săptămâni de la naştere, când acţionează o sumedenie de interdicţii, atât privitoare la noul-născut, cât şi la mamă: lehuza nu are voie să plece de acasă, nici să iasă din “odor” (curte); să nu meargă la fântână până nu era botezat copilul, “ca să nu ia vreo boală din acel loc”; să nu calce pe ...
Moartea, eveniment inevitabil în viaţa omului, reprezintă trecerea din lumea aceasta, în lumea de dincolo. Moartea înseamnă o despărţire definitivă a defunctului de familie, de colectivitate.
Omul – această ființă complexă, creată după chipul și asemănarea lui Dumnezeu – este înzestrat cu fantezie și imaginație. Astfel, lumea reală, raportată la lumea divină, capătă sensuri, conotații și culori noi în imaginarul colectiv.
Viața omului, așa cum este firesc, se desfășoară în strânsă legătură cu mediul natural, cu regnul vegetal și ...
Fondator al revistei „Moara lui Gelu”, scriitorului și jurnalistul Dragoș Gelu s-a născut la 22 februarie 1967, în Lucăcești, și face parte din categoria personalităților maramureșene recunoscute pentru bogata activitate pedagogică, literară și culturală. Profesor dedicat, jurnalist, poet și coordonator de proiecte editoriale, dl. Dragoș Gelu a debutat în ...
O asemenea cercetare nu poate să facă abstracţie de cele două publicaţii principale care apăreau la Bucureşti şi care erau publicaţii ale Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti, mai exact ale U.A.S.C.R.-ului: Amfiteatru (1966-1991)şi Viaţa studenţească (1956-1989). Trebuie aşadar făcută o distincţie clară între revista de universitate şi ...
Marian Ilea: Domnule Nicolae Breban, domnule Augustin Buzura,
cred că oriunde v-aţi afla, aveţi în memorie un loc drag, o amintire legată de Baia Mare.
Nicolae Breban: Eu m-am născut în acest oraş, dar foarte curând, pe când aveam eu doi ani, prin '36, tatăl meu care pe-atunci fusese funcţionar la episcopie, a fost numit preot paroh în comuna Recea, unde în '40 a ...
Voi continua cu partea a patra a dialogului.
– Dar să nu trecem cu vederea că Heraclit considera mișcarea ca fiind esența realității. Heraclit spunea că totul se află într-o continuă mișcare, conform principiului “panta rei”. Totul curge.
– Și să nu uităm, dacă tot suntem la Heraclit, că opozițiile și contradicțiile sunt sursa dinamicii universale, iar ...
Vreau să spun din start că Dialogul cu Domnul Profesor Valentin Lupea nu are cum să se termine (așa am ajuns la partea a treia), pentru că pe lângă faptul că amândoi suntem îndrăgostiți de spiritualitatea grecească, amândoi ne “hrănim” din înțelesurile pe care grecii le-au dat multor lucruri, idei, concepte. Dar nu este numai asta, este și acel faimos: ...
Ion Cristoiu [I.C.]: UASCR-ul funcţiona cum funcţionau şi alte instituţii, organizaţii ale sistemului ceauşist, cum ar fi Comitetul Central al PCR pentru Scânteia, conducerea Frontului Unităţii Socialiste pentru România Liberă sau pentru Scânteia Tineretului – CC al UTC, în calitate de patroni şi editori. Principiile de funcţionare nu difereau cu nimic de ...
Gând înflorit, o respirare albă
Mai cad ninsori târzii, tăcerea-i dalbă,
Țărâna-și toarce somnul sub zăpezi.
Și-mi trece-așa o respirare albă
Prin gândul înflorit - tu să mă crezi
C-atâta pace-n juru-mi lin răzbate,
Din depărtare-o adiere pură
Învăluie tristețea și m-abate
Din drumul prigonit de fum și zgură.
Mă-nalță, mă-nnoiește-n cânt de liră
Croind cărări prin lutul învechit,
Sobor de fluturi ceața-ncet deșiră
În curcubeie – cer și infinit,
Se-aude zvon de psalmi, revin la viață,
Îmbrățișez ca o vestală zarea.
Mă logodesc cu tine, dimineață,
Și-ți simt, din depărtări, acum chemarea.
Când clipele miros a tine
Când clipele miros numai a tine,
A iarbă crudă și a primăvară,
Secunde noi vestesc atunci în mine
O liniște adâncă, princiară,
A nopții trase-n luntrii de cristal
Prin șipotul cohortelor de stele.
Te caut în parfumul ritual,
Lăsat anume-n colțul gurii mele,
Simțind și-acum căldura ce mi-ai dat
Când gura ta-mi strivea cu patimi dorul -
Te murmur în fărâme de păcat
Și-i nesecat, de dragoste, izvorul.
De rătăcești cumva, rănit de spini,
Te vindecă-n izvorul viu din mine
Și-o cupă de iubire dacă-nchini
Desfată-mă cu-același gust, de tine.
Zidind cuvinte
În fiecare zi e-o sărbătoare -
Zidesc cuvinte-n templul veșniciei.
Și nici singurătatea nu mai doare,
Respir și scriu un imn al bucuriei
Cu litera iubirii mele caste.
Și-mi curăț diminețile, devreme,
Și-amiezile, și serile fantaste,
Iar nopții-i cer, în vis, să mi te cheme.
De-mi murmură un cântec de iubire
Suav și pur, sămânța ce-ncolțește
În suflet - crâng robit de-nmugurire,
Doar dorul, aprig dor mai pârjolește.
În trandafiri cu seva parfumată
Ard clipe-n lampadare de stamine;
Iubirea lor nu piere niciodată,
Căci patria fântânilor e-n mine!
Să-mi spui
Să-mi spui în fiecare zi că ești,
Să-mi murmuri cald că sunt și că ți-e dor.
Să-mi dărui pacea și să mă iubești,
Să mă înalți, să mă cobori ușor.
Să-ți iei tainul de frumos din flori,
Să strângi în brațe gându-mi fremătând,
Să-ți umpli inima cu mine-n zori,
Să-ți fie, ziua, sufletul flămând.
Să-mi faci, din seri, senine dimineți,
Să-mi fii lumină, dragoste să-mi fii!
Să fii tu sensul-ntregii mele vieți,
Să nu mai pleci nicicând, să vii, să vii...!
Balada desfrunzirii, amândoi
Îmi plâng pe brațe frunzele-n amurg,
Desferecând fiori de brumă rece;
Prin tâmple-mi ară tropote de murg
Când toamna ta cu toamnă mă petrece.
Se-aud prin ierburi râsete de ploi
Cu strai de-aramă, veste de mirese,
Ecouri vechi - și toamnele din noi
Stând iarăși cu tăcerile la mese.
Plecând genunchii, mai foșnesc mirări
Când viscolesc petalele în roi,
Dar ascultăm, cuminți, fără-ntrebări
Balada desfrunzirii, amândoi.
Insomnie
Nu pot s-adorm, mi-e truda în zadar.
Dar mă desfăt în templul ce clădesc
Cu trandafiri și nuferi din altar.
Plecând genunchii, Tatălui șoptesc:
O, Doamne, vin acum să-ți mulțumesc
C-ai pus sămânță-n câmpul meu pustiu,
Mi-ai poruncit în dragoste să cresc
Și numai prin credința-n ea să fiu
Un grâu curat, fără neghină, pur,
Ce-și unduie-n lumină spicul plin,
Când liniștea ce înflorește-n jur
Presară maci de foc peste destin.
Din rodul copt, în dragoste, frământ
Pâinea credinței - lacrime-o stropesc.
Tăcerea-i lină-n pumnul de pământ:
Sunt eu, iubesc și mă înalț, iubesc!
Cum?...
Te caut dimineața, dar nu ești...
Amiaza-ți răspândește-n jur parfumul,
Amurgul cu văpăi mi-l înroșești
Și se cufundă-n lacrimi, seara, scrumul.
Și arde-n mine-o flacără cum alta
N-a fost nicicând, mă umple de iubire,
Și-ascute-adesea-n sufletul meu dalta
Vrând să-i croiască drumul spre-mplinire.
Cum să trăiesc? - te-ntreb de mi-e permis,
Când tu nu ești dar eu te simt aproape,
Și cum aș face să-mi cobori din vis
Făcând din doruri punte peste ape?
Te caut, te aștept, mă rog și sper
Că vei veni curând - cât îmi doresc
Să-mi fii lumină - altceva nu-ți cer.
Cum să trăiesc fără să te iubesc?!
Să nu uiți, dacă minți!
Învață, dacă minți, să minți frumos -
Îți umple un pahar cu vin și-apoi
Ascultă-ți gându-n liniștea din ploi
Și minte-mă de sus și până jos.
Să minți șoptindu-i ploii c-a apus
În mâna ta un curcubeu, c-ai vrut
Să-i cerci iubirea, dar că n-ai putut
Să-l înțelegi când dorul l-a răpus.
Să minți că dimineața nu-i de-ajuns
Să-ți scalzi privirea-n lacrime de maci
Și în dogoare-amiezii lor să taci,
Mințindu-te că taina le-ai pătruns.
Să minți și noaptea, rătăcit în vis,
Când hoinărești prin umbre și mister -
Ori vrei s-atingi eternul efemer
Și nu vezi poarta care s-a deschis
Spre drumul lin, curat și luminos?!
Nu te grăbi să calci cu tălpi de jar
Pe flori cu frunți și inimi de nectar,
Și nu uita, de minți, să minți frumos...
Și tăcerile tac
Tăcut e amurgul acesta ciudat -
Tăcerea-i mă doare - la fel ca a ta,
Și cerul cu nouri de foc marmorat
Se joacă pe boltă cu inima mea.
Tu taci, de tăcere cu dinții te prinzi
Și știu cât te zbuciumi, frământul îți simt.
Tu taci, nedorind nici în gând să mă minți,
Și speri ca-n tăcere eu însămi să mint.
Dar sufletul meu e curat și senin,
Iubirea-l înalță, nu-ți cere nimic.
Tăcută - și eu, gust din vinul pelin,
Din gânduri cernite, încet, mă ridic.
Tăcerile dor, dar din ele cresc flori,
Neliniști îndeasă cu pumnii în ploi
Și nopți lăcrimânde se-mbată cu zori
Când tăcerile tac și ne-ndrumă spre noi.
Spre tine urc
Se lasă înserarea peste grinduri
Rostogolindu-şi umbrele-n amurg,
Ruinele trosnesc în vechiul burg
Când ard mocnit durerile pe ruguri.
Doar şoapte line spre cetate curg
Și răvășesc tăcerea din adâncuri.
Se spulberă cenuşile de gânduri
În valuri și în tropote de murg.
Pe ţărm când calci pe urme de vestale,
Tu rătăceşti cătând spre viitor;
Privirile ți se opresc, domoale,
Și mă privești, neostenit, cu dor
Când zăbovind în clipa umbrei tale
Spre tine urc și uit să mai cobor.
Dac-ai să vii
Dac-ai să vii, de dorul-dor te-mbie,
Din cerul meu cu maci aprinși va ninge.
Lumina lor mereu se va răsfrânge
În dragostea cea dăruită mie.
Nici depărtarea nu ne va învinge -
Se va topi-n iubirea mea târzie.
Dar dacă vii, nici vântul care-adie
Nu voi lăsa, nici norii-a te atinge.
Să nu mai fie vreme de-ntristare,
Nici umbre rătăcite-n nopți pustii;
Cu sufletele pline de candoare,
Când sfeșnice de crini ne-or însoți,
Vom trece teferi iarăși prin vâltoare,
Vâltoarea cald-a verbului „a fi”.
Mi-s ochii-aprinşi
Mi-s ochii-aprinşi de-o mistică lucire
Reverberând pe bolta din altare,
Când fiecare zi mi-e desfătare
Trăind mirajul şoaptei de iubire.
Lumini irump din trup de lumânare
Peste sublimul clipei de-mplinire.
Chiar mă iubeşti sau e doar amăgire,
Un vis coborâtor din lumi stelare?
Iubirea nu-i caseta cu himere
În care năzuinţe nasc şi pier -
Iubirea îți ia tot și tot mai cere,
Te prinde-ncet în mreje de mister
Și ierți, și uiți, iubind orice durere,
Dar te înalți și-atingi un colț de cer.
În fiecare zi mi-e dor de tine
În fiecare zi mi-e dor de tine,
Și-n fiecare ceas mi-e dor de noi,
În fiecare clipă, de-amândoi.
Păstrăm speranța vremii care vine,
Nerăzvrătind tăcerile din noi;
Și ascultăm de șoaptele divine
Sorbind din cupe de iubire pline,
Când plâng duios viorile din ploi.
Cu chip senin și inima curată,
N-am a mă teme astăzi de nimic.
De voi păși în templul tău vreodată
Voi strânge-n mine dorul, pic cu pic -
Port în priviri tăcerea-nrourată
Când spre lumina ta eu mă ridic.
Îţi caut umbra
Îţi caut umbra rătăcită-n crânguri -
Te-ascunzi la sânul ierbilor, sălbatic,
Croind tăceri de verde enigmatic
Când macii-şi ard petalele pe ruguri.
Te prăvăleşti din primăveri, zănatic,
Săruți în treacăt lacrima din muguri.
Când viţa plânge-n pârguiri de struguri,
Tu rătăceşti ca norul singuratic
Și numeri clipe-n tâmpla orei mute;
Te pierzi în noapte pe cărări de vânt
Și în lumina zorilor cernute
Te regăsești pe tine-n ceasul sfânt
Iar când dorințele se sting, tăcute,
Credința-ți reaprinde-ntr-un cuvânt.
Ți-aduci aminte?...
Ți-aduci aminte (pentru-a câta oară?)
De două vorbe spuse cu sfială,
Când am păşit în liniştea astrală
Și ne-nsoțea doar plânsul de vioară?
Ah, viaţa se scurgea încet, banală,
Și vremea începuse iar să doară...
Fiori uitați pe-un catafalc de ceară
Se-nverşunau în pieptu-mi de vestală
Să tălmăcească miezuri de cuvinte
Și să-mi dezlege focul din amnar,
Iubirea mea în versuri să te-alinte.
Dar ai plecat râzând și n-ai habar
Că ți-au rămas aducerile-aminte,
Tu, umbră-nvinsă de păcat amar.
Georgeta Minodora Resteman
Data naşterii: 24 august 1960, Săcuieu, jud. Cluj
Studii: Institutul Politehnic Bucureşti, Facultatea Utilaje şi Ingineria Proceselor Chimice (1979-1984); Cursuri postuniversitare Relaţii Economice Internaţionale - Import - Export - Marketing (1991-1992); Brevet de turism (2005).
Activitate publicistică şi culturală:
Debut - martie 2009 pe reţeaua literară Esenţe
Redactor reviste online:
Bruxelles Mission - Belgia (2010-2012)
ProLitera - Germania (2012)
Sfera eonică - România (2013)
BOOKLOOK - România - redactor (2013 - prezent)
Ziarul Românesc din Cipru RO-MANIA - redactor cultural (martie 2013 - prezent)
Rapsodia Sibiu - redactor (martie 2014 -prezent)
Volume de autor:
Descătuşări - Fărâme de azimă - poezii, Ed. Armonii Culturale, Adjud, 2011;
Rătăcite anotimpuri - poezii, Ed. Armonii Culturale, Adjud, 2012;
Poeme pentru un vis - poezii, Ed. Armonii Culturale, Adjud, 2012;
Cipru, corolă de lumină vie - Note de călătorie, istorie, peisaj, Ed. Anamarol, București, 2012;
Cyprus – garland of living light (History, Lanscape and Travel Notes) – ediție în limba engleză, Ed. Armonii Culturale, Adjud, 2014;
Nerătăcitele rostiri – poezii, Ed. Eikon, București, mai 2015;
Sunt chiar poemul toamnelor nescris... – poezii, Ed. Amalia Book Mitteleuropa, Oravița, iunie 2015;
Altarele miresmelor târzii – poezii, Ed. Eikon, București, august 2016.
Apariţii în volume comune, antologii:
55 de poeţi contemporani (pagini alese) - antologie de poezie, Editura Arhip, 2010;
Meridiane lirice 2012 - antologie de poezie, Ed. Armonii Culturale, Adjud, 2012;
Poeme hai-hui - antologie de poezie, Ed. Singur, Târgoviște, 2012;
Simbioze lirice - antologie de poezie, Ed. Anamarol București, 2012;
Scripta manent - antologie proză scurtă, Ed. Anamarol, București, 2013;
Suflet românesc - antologie poezie patriotică, Ed. Măiastra, Tg Jiu, 2013;
Sărutul – antologie de poezie, Ed. Măiastra, Tg. Jiu, 2014;
Poemia – antologie de poezie, Ed. ART Creativ, București, aprilie 2015.
Colaborare permanentă cu reviste şi ziare din ţară şi din diaspora:
Phoenix Mission Magazine (SUA), Gândacul de Colorado (SUA), Curentul Internaţional (SUA), RomanianVip (SUA), Agero (Germania), Bruxelles Mission (Belgia), Conexiuni (SUA), Observatorul (Canada), Universul românesc (Spania), Revista Singur, În umbra flăcării, Confluenţe româneşti, Casa gândului - Cleopatra, Slova creştină, Agonia literară, Cititor de proză, Reţeaua literară, Cetatea lui Bucur, Oglinda literară, Ecoul, Noi Dacii, Noi NU, Armonii culturale, Totpal’s Daily News, Cărticica românească de copii, Cronici literare, ProLitera, Regatul Cuvântului, Dor din dor, Rapsodia - Sibiu BOOKLOOK, Boem@- Galaţi şi altele.
S-a scris despre mine în:
Ziarul Făclia de Cluj -26 august 2009 - Tabăra de creaţie de la Săcuieu - 22-29 august 2009 - un articol semnat Demostene Şofron
Ziarul Adevărul de seară din 21 septembrie 2009 - Portret - Georgeta Resteman - Un inginer chimist îndrăgostit de poezie - articol semnat Daniela Stoica
Ziarul Curentul Internaţional - SUA, 31 martie - noiembrie 2011 -Trezirea la o viaţă nouă sub sensibilitatea unei poete - Georgeta Resteman - articol semnat Gabriela Petcu
Ziarul Gândacul de Colorado - Colorado, SUA
Ziarul Universul românesc - Madrid, Spania
Ziarul Observatorul - Toronto, Canada
Ziarul New York Magazin - New York, SUA
Ziarul Mioriţa - California, SUA
Ziarul RO-MANIA, Cipru
Interviu Radio România Internaţional - Omul sfinţeşte locul - 12 februarie 2013
Organizatoare de evenimente culturale: