Biografiile oamenilor mari nu sunt „linii drepte”, trasate în laboratoare sterile de moralitate. Uneori, cele mai profunde spirite se nasc din coliziunea cu propriile prăpăstii. Valoarea unui om nu se măsoară prin absența greșelii, dar prin uriașa forță de a se ridica, de a se reinventa și de a dărui celorlalți. Poetul și ziaristul Ioan-Romeo Roșiianu ...
După ce s-a certat cu rabinul Moses Roses, scriitorul Pompiliu Marcea a fost găsit mort în Lacul Herăstrău
La fel de inexplicabil, în același context conflictual, alți doi susținători ai Operelor Complete ale lui Eminescu, au avut morți suspecte.
Poetul Ion Lotreanu a fost găsit spânzurat la data de 22 mai 1985, iar Alexandru Oprea, editorul Operelor lui Eminescu, a ...
În data de 25 februarie 2024 am semnalat faptul – pe Facebook – că (a)numita Iulia – Florentina Paciurea a publicat, în antologia „Fior de argint” - recent apărută la Editura „Contraste culturale” din Giurgiu, coordinator Izabela Tănasă – un CV neconform cu realitatea.
Redau – mai jos - în întregime postarea făcută, am boldat și dat cu italic, ca ...
Când am aflat că ai PLECAT și tu eram în Satu Mare, în dulcele nostru stil încercam să nemuresc oameni ce nu mă merită.
Nici pe tine nu te-au meritat muuuuuuuuulți din cei ce te (de)plâng azi... ÎN VĂZUL LUMII!
N-o fac pentru tine, prietene (stră)vechi, o fac pentru ei, preamărindu-se pre ei!
Așa va fi și după mine, la fel după alți dragi ai noștri.
Te-am ...
„Dar adu-ţi aminte de Făcătorul tău în zilele tinereţei, până nu vin zilele cele rele şi până nu se apropie anii, când vei zice: Nu îmi găsesc nici-o plăcere în ei” stă scris în primul verset din ultimul capitol din Eclesiastul.
E cel mai răspicat îndemn care li se face tinerilor în Sfânta Scriptură, şi, totodată, poate cel mai ...
Numărul 33 este un număr magic, unul maestru, o cifră a destinului.
Marii înțelepți au vorbit despre EL ca despre un „număr al îngerului”.
Nu mi s-a dat șansa de-a dezbrăca de sensuri și înțelesuri taina numerologiei, deci TAC!
Totuși, dragilor, ECREATOR – Editura și Revista ECREATOR, sau invers – astăzi împlinește numărul 33 al Colecției Antologica.
...
Scriitorul maramureșean Vasile Muste s-a stins din viață la vârsta de 70 de ani. Poet și om de presă, acesta a lăsat în urmă o operă construită în peste cinci decenii de activitate literară și o contribuție importantă la viața culturală a Sighetului.
Născut la 30 ianuarie 1956, în Coruieni, localitate cunoscută astăzi sub numele de Coroieni, Vasile ...
Odată cu noua stagiune. A douăzecea la număr. Ce-a debutat cu un excelent concert al Orchestrei de Tineret Pitești. Dirijor Tibi Dragoș Oprea. Urmat de un recital, de Ziua Națională a Chinei, de alt recital cu muzică din ambele țări, susținut de violonista Diana Jipa și Marius Doniga la pian. A urmat Alex. Tomescu, violonist de top și un cvartet ...
A plecat și Mircea M. Ionescu de pe pământ...
S-a dus la Ceruri să comenteze meciuri și să scrie piese de teatru printre nori. L-am cunoscut demult și mi-a fost un bun coleg de presă. Când și când vorbeam la telefon. L-am întâlnit pe viu acum un an sau doi la Festivalul de Teatru de Studio desfășurat la „Davila" piteștean. Unde i-am văzut o excelentă ...
Mai 2026. Bilanț
Vă sunt dator c-o informare, succintă ca de obicei, despre ce fuse luna trecută la filarmonica piteșteană. Încep, deci, cu „Tulip Jazz Festival”, ediția a doua, ce-a durat patru seri. Români și străini au atras la sediu melomanii genului. Sonorități interesante, unele ungând pe suflet...
Apoi, imediat, „Apollo Cvartet”, în care-l ...
Pitești, aniversar 2026...
Nu cu mult în urmă, municipiul de pe mal de Argeș a sărbătorit mai bine de 638 de ani de existență. Prin concerte și-un festival de teatru de studio în sala „Liviu Ciulei". La „Davila" n-am ajuns din motive independente de voința mea, așa că voi face câteva remarci despre concertu' dedicat celor nouăsprezece ani de la ...
2.Venalitatea și ipocrizia politicilor actuale
Inițial mă gândeam să dedic politicilor medievale și moderne un capitol distinct. Dar am renunțat la această intenție, amintindu-mi că în articolul Greii lumii stau la pândă în politica bolundă din 21-22 septembrie 2025 m-am referit pe scurt, adică atât cât să-i stârnesc pe ...
În societatea tradiţională, căsătoria reprezenta cel mai complex
fenomen folcloric, având interferenţă cu toate celelalte manifestări folclorice.
Unele obiceiuri nupţiale maramureşene s-au pierdut sau sunt pe cale de a se pierde sau de a se contamina cu obiceiuri preluate din alte zone ale ţării sau chiar cu tradiţii importate de peste hotare de către cei care ...
Nunta este unul dintre cele mai importante obiceiuri în comunitatea tradiţională atât pentru viitoarea familie, cât şi pentru structura de neam.
În locuinţele monocelulare, camera de locuit casa, îndeplinea toate funcţiile familiei. Astfel, pentru a evita pericolele viitoare, concepţia, naşterea, căsătoria şi moartea se realizau în acest spaţiu sacru şi intim.
Perioada de lehuzie reprezintă intervalul de 6 săptămâni de la naştere, când acţionează o sumedenie de interdicţii, atât privitoare la noul-născut, cât şi la mamă: lehuza nu are voie să plece de acasă, nici să iasă din “odor” (curte); să nu meargă la fântână până nu era botezat copilul, “ca să nu ia vreo boală din acel loc”; să nu calce pe ...
Moartea, eveniment inevitabil în viaţa omului, reprezintă trecerea din lumea aceasta, în lumea de dincolo. Moartea înseamnă o despărţire definitivă a defunctului de familie, de colectivitate.
Omul – această ființă complexă, creată după chipul și asemănarea lui Dumnezeu – este înzestrat cu fantezie și imaginație. Astfel, lumea reală, raportată la lumea divină, capătă sensuri, conotații și culori noi în imaginarul colectiv.
Viața omului, așa cum este firesc, se desfășoară în strânsă legătură cu mediul natural, cu regnul vegetal și ...
Fondator al revistei „Moara lui Gelu”, scriitorului și jurnalistul Dragoș Gelu s-a născut la 22 februarie 1967, în Lucăcești, și face parte din categoria personalităților maramureșene recunoscute pentru bogata activitate pedagogică, literară și culturală. Profesor dedicat, jurnalist, poet și coordonator de proiecte editoriale, dl. Dragoș Gelu a debutat în ...
O asemenea cercetare nu poate să facă abstracţie de cele două publicaţii principale care apăreau la Bucureşti şi care erau publicaţii ale Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti, mai exact ale U.A.S.C.R.-ului: Amfiteatru (1966-1991)şi Viaţa studenţească (1956-1989). Trebuie aşadar făcută o distincţie clară între revista de universitate şi ...
Marian Ilea: Domnule Nicolae Breban, domnule Augustin Buzura,
cred că oriunde v-aţi afla, aveţi în memorie un loc drag, o amintire legată de Baia Mare.
Nicolae Breban: Eu m-am născut în acest oraş, dar foarte curând, pe când aveam eu doi ani, prin '36, tatăl meu care pe-atunci fusese funcţionar la episcopie, a fost numit preot paroh în comuna Recea, unde în '40 a ...
Voi continua cu partea a patra a dialogului.
– Dar să nu trecem cu vederea că Heraclit considera mișcarea ca fiind esența realității. Heraclit spunea că totul se află într-o continuă mișcare, conform principiului “panta rei”. Totul curge.
– Și să nu uităm, dacă tot suntem la Heraclit, că opozițiile și contradicțiile sunt sursa dinamicii universale, iar ...
Vreau să spun din start că Dialogul cu Domnul Profesor Valentin Lupea nu are cum să se termine (așa am ajuns la partea a treia), pentru că pe lângă faptul că amândoi suntem îndrăgostiți de spiritualitatea grecească, amândoi ne “hrănim” din înțelesurile pe care grecii le-au dat multor lucruri, idei, concepte. Dar nu este numai asta, este și acel faimos: ...
Ion Cristoiu [I.C.]: UASCR-ul funcţiona cum funcţionau şi alte instituţii, organizaţii ale sistemului ceauşist, cum ar fi Comitetul Central al PCR pentru Scânteia, conducerea Frontului Unităţii Socialiste pentru România Liberă sau pentru Scânteia Tineretului – CC al UTC, în calitate de patroni şi editori. Principiile de funcţionare nu difereau cu nimic de ...
1. Stereotip
Bate un clopot de toamnă târzie,
Flăcări obeze ard peste tot,
Se zbate-n bandaje cu multă furie
Inima noastră căutând antidot.
Se privesc în oglindă statuile slute,
Cenușa din vatră rujată-n pomeți
Râde în barbă și lemnul asmute,
Unde e ploaia să cadă-n nămeți?
Și ultimul ciubăr e gol și nu-i chip,
Dă din picioare, dă și din mâini
Pământul cu urlet stereotip,
Călare pe pradă stau haite de câini.
Geme un clopot de toamnă târzie,
Flăcări obeze dorm peste tot,
Aleargă cenușa arsă de vie
La jug trage timpul, ca un robot.
2. Cuvintele
Au adormit cuvintele în călimară,
Iar noaptea ne compune madrigale,
Sub piatra ploilor de peste seară
Îşi iese cerul tot din balamale.
Şi-au construit în taină cazemate,
Nici virgula să nu le mai despartă
Şi-au terminat cernelurile toate,
S-a răsturnat pământul peste hartă.
3. Adjectivale
Tac frunzele iar, nu le-ntrerupe!
Siesta își fac sub umbra de nucă,
Își prind la ureche flori și pe pulpe
Li se scurge un soare de vreme năucă.
Iubitule, somnul ne cheamă sub ele,
Și-n hohot se plâng că-n adjectivale
Tu mă îmbraci mai ceva ca pe stele!
Dealul ar vrea peste noi să-l răstoarne.
Iubitule, ceața, are gust de cărbune,
Se-neacă la păsări deasupra-n rotire,
O umbră de nucă, ar vrea să-și răzbune
Tributul plătit de frunze-n neștire.
Iubitule, iarba, mai murmură arar,
Se văd în cădere doar păsări de pradă,
Acum ne iubim fără vreun ,,dar,,
Ploi calde de vară vin să ne vadă.
4. Eu şi tu
Eu şi tu
n-am exista
dacă n-ar mai creşte frunza,
tot nisipul s-ar sista,
pictorul şi-ar frânge
pânza.
Eu şi tu,
cu noi tot cerul,
de-am iubi, aşa-ntr-o doară,
am fi singuri ,
ca oierul
fără stână şi mioară.
Eu şi tu,
albul pământ
de atâtea spaime trase,
adamante- am fi
în vânt
de-am lăsa file neîntoarse.
Eu şi tu,
prea des pronume,
de n-am ţine loc în cărţi,
nu ne-am şti nici după nume,
ne-am iubi ,
dar fără sorţi.
Eu şi tu,
printre alţi Oameni,
stând la poartă pe Pământ,
de nu
ne-ar deschide nimeni,
am fi nişte plopi în vânt !
5. Doamne….
Plânge, Doamne, ceru-n pumni,
S-a-nmulţit prin curte vântul,
Şi-a strivit floarea de ulmi
Sub răcoarea ei, pământul.
Trece, Doamne, prin retine
Sângele când corpul geme,
Câteodată se abţine.
Trece, tace şi se teme.
S-au sfădit iarăşi copacii,
S-au oprit din floarea lor
Căci de-atâta timp săracii
În genunchi dorm pe ogor.
Îndrăznesc acum să-ntreb
Doamne, cât o să mai ducă
Vremea nostră-n spate gheb?
Drumul rău o mai usucă!
Nişte iarbă în ogradă
Vrem, de-ar fi ea şi uscată,
Fără sfadă, doar baladă,
Dă-ne, Doamne şi ne iartă.
Şi împacă toţi duşmanii
Că de-o viaţă-i tărăboi ,
Prin străini se duc sărmanii,
După averi, dar vin tot goi…
Scoate gardul cel ghimpat,
Pod de doruri şi alei
Nopţilor să dai, prin sat
Nişte zori să laşi de vrei.
Două mâini, dă-ne , nu trei….
6. Testament
Las ochii mei obraznici pădurilor flămânde
Şi zâmbetul albastru neantului uimit,
Las strofa mea virgină durerilor plăpânde,
Conturul mâinii las iubirii de-mpărţit.
Las aerul din tindă iubitului visat
Şi gleznei de zeiţă fecioara colilie
Las roua dinspre zori străvechiului păcat,
Las pleoapa peste tine ca frig să nu-ţi mai fie.
Las cheii de la uşă drumeţul rătăcit,
Iar visele-nrămate minutului tardiv,
Cărărilor las pasul pe unde-a hoinărit,
Duios las să te ningă c-un anotimp naiv.
Las nopţilor de-amor trecutul neîntâmplat
Şi zilelor prea scurte amurgurile pline,
Las inima-n pridvor. Las totul şi-am plecat,
Şi-o veşnicie las, din ea să guste-oricine.
7. Copacii dorm în ghete
Ne vând durerile la kilogram,
Căci hainele-s prea grele pentru noi,
Se-adună păcătoșii ca la hram
Să capete pesmeți cumva, dar moi.
Până și toamna acum e plagiată,
Se dau la stele ca pe tobogan,
O zare le privește amuzată,
Picior peste picior pe-un bolovan.
E mânios pământul nearat,
Că sarpele la sân l-a încălzit,
Prin talpa pietruită l-a mușcat
De inimă și ceasul i-a oprit.
Copii așteaptă acum în eprubete
Ca niște clone și se plictisesc,
Copacii fără frunze dorm în ghete,
Cu spaimă de cutremurul actoricesc.
8. Desculță
Toți doctorii din lume stau lângă patul meu
Prin lăstăriș vărat cad ploi în nepăsare,
Tot părul mi l-au nins și-n pas de curcubeu
Dansează langă mine neobrăzat un soare.
Gătat îmi este versul, zorit mă spovedește
Datornic cu o viață, la mine, mai demult
Cireșul dinspre vie, ce tare mai bocește,
Vreau toți copiii voștri râzând să-i mai ascult!
Mă strâng pantofii tare, mă doare așteptarea
Aripile mă dor, demult cimentuite,
Desculță aș fi vrut să plec, dar înseararea
Peste cărări se lasă, amarnic ghintuite.
Și frunzele m-apasă, discret mă-neacă roșul
Cireșilor ascunși în fluturii mahmuri
De atâta zvârcolire în cercuri, când în cloșul
Cămășii mi s-a-nchis o inimă-n armuri.
9. Ascultă-mi secretul şi taci!
Mi-au fost otrăvite fântânile-n masă,
Mi-au fost răvăşite pădurile toate,
Toamnele roşii alungate de-acasă
Mi-au fost exilate într-o seară de marte.
Au strigat şi caişii ca din gură de şarpe,
Când vestitoarele iernii n-au mai venit
Nici cu zăpadă, nici cu o parte
Din visele ce odată m-au prevenit.
Am atâtea răspunsuri şi zile puţine,
Ordinea care să fie nu ştiu,
Îmi ţin la lumină crengile pline
Şi departe de nisipul adus din pustiu.
Cina nu-i gata, pe nimeni n-aştept
Prea repede cade un amurg cam diliu
Ce m-ascunde în lacrimi, tăcut şi inept,
De aşteptare caişii au părul tot coliliu.
Îţi sunt destinată doar ţie, tu ştii
De ce mai întrebi, habar eu nu am,
Când anii îi ai aşa de pustii
Hai să aducem toamnele acasă pe ram !
10. Martori nemincinoși
De-ar trăda cumva și luna
Sub tăcuți luceferi, vântul,
La străini ce vin întruna,
Amanet s-ar da pământul.
Dacă-ar fi cumva să moară
Toți soldații lumii, buni,
Neclintit ar sta-ntr-o doară
Ceasul zilelor de luni!
Dacă-ar fi ca să își vândă
Castelanii moștenirea,
Pe-o colibă prea plăpândă,
S-ar da naibii omenirea.
Stau ascunși de vremuri grele
Prin hlujeni ca de paradă,
Ierburi plânse, sub pingele,
Viața noastră-i o șaradă!
Dacă-ar fi să liciteze
Disperați, flăcăii, pași
În tandemuri suedeze,
De valsări, am fi prea falși.
Dacă-ar fi mieii fricoși
La tăiat să stea semeți,
Martori muți, nemincinoși,
Ar fi doar niște pereți!
Dacă-ar fi timpul în loc
Să-l oprim în miez de viață,
Cine ar mai intra în joc
Şi ne-ar trece la prefaţă?