Biografiile oamenilor mari nu sunt „linii drepte”, trasate în laboratoare sterile de moralitate. Uneori, cele mai profunde spirite se nasc din coliziunea cu propriile prăpăstii. Valoarea unui om nu se măsoară prin absența greșelii, dar prin uriașa forță de a se ridica, de a se reinventa și de a dărui celorlalți. Poetul și ziaristul Ioan-Romeo Roșiianu ...
După ce s-a certat cu rabinul Moses Roses, scriitorul Pompiliu Marcea a fost găsit mort în Lacul Herăstrău
La fel de inexplicabil, în același context conflictual, alți doi susținători ai Operelor Complete ale lui Eminescu, au avut morți suspecte.
Poetul Ion Lotreanu a fost găsit spânzurat la data de 22 mai 1985, iar Alexandru Oprea, editorul Operelor lui Eminescu, a ...
În data de 25 februarie 2024 am semnalat faptul – pe Facebook – că (a)numita Iulia – Florentina Paciurea a publicat, în antologia „Fior de argint” - recent apărută la Editura „Contraste culturale” din Giurgiu, coordinator Izabela Tănasă – un CV neconform cu realitatea.
Redau – mai jos - în întregime postarea făcută, am boldat și dat cu italic, ca ...
Când am aflat că ai PLECAT și tu eram în Satu Mare, în dulcele nostru stil încercam să nemuresc oameni ce nu mă merită.
Nici pe tine nu te-au meritat muuuuuuuuulți din cei ce te (de)plâng azi... ÎN VĂZUL LUMII!
N-o fac pentru tine, prietene (stră)vechi, o fac pentru ei, preamărindu-se pre ei!
Așa va fi și după mine, la fel după alți dragi ai noștri.
Te-am ...
„Dar adu-ţi aminte de Făcătorul tău în zilele tinereţei, până nu vin zilele cele rele şi până nu se apropie anii, când vei zice: Nu îmi găsesc nici-o plăcere în ei” stă scris în primul verset din ultimul capitol din Eclesiastul.
E cel mai răspicat îndemn care li se face tinerilor în Sfânta Scriptură, şi, totodată, poate cel mai ...
Numărul 33 este un număr magic, unul maestru, o cifră a destinului.
Marii înțelepți au vorbit despre EL ca despre un „număr al îngerului”.
Nu mi s-a dat șansa de-a dezbrăca de sensuri și înțelesuri taina numerologiei, deci TAC!
Totuși, dragilor, ECREATOR – Editura și Revista ECREATOR, sau invers – astăzi împlinește numărul 33 al Colecției Antologica.
...
Scriitorul maramureșean Vasile Muste s-a stins din viață la vârsta de 70 de ani. Poet și om de presă, acesta a lăsat în urmă o operă construită în peste cinci decenii de activitate literară și o contribuție importantă la viața culturală a Sighetului.
Născut la 30 ianuarie 1956, în Coruieni, localitate cunoscută astăzi sub numele de Coroieni, Vasile ...
Odată cu noua stagiune. A douăzecea la număr. Ce-a debutat cu un excelent concert al Orchestrei de Tineret Pitești. Dirijor Tibi Dragoș Oprea. Urmat de un recital, de Ziua Națională a Chinei, de alt recital cu muzică din ambele țări, susținut de violonista Diana Jipa și Marius Doniga la pian. A urmat Alex. Tomescu, violonist de top și un cvartet ...
A plecat și Mircea M. Ionescu de pe pământ...
S-a dus la Ceruri să comenteze meciuri și să scrie piese de teatru printre nori. L-am cunoscut demult și mi-a fost un bun coleg de presă. Când și când vorbeam la telefon. L-am întâlnit pe viu acum un an sau doi la Festivalul de Teatru de Studio desfășurat la „Davila" piteștean. Unde i-am văzut o excelentă ...
Mai 2026. Bilanț
Vă sunt dator c-o informare, succintă ca de obicei, despre ce fuse luna trecută la filarmonica piteșteană. Încep, deci, cu „Tulip Jazz Festival”, ediția a doua, ce-a durat patru seri. Români și străini au atras la sediu melomanii genului. Sonorități interesante, unele ungând pe suflet...
Apoi, imediat, „Apollo Cvartet”, în care-l ...
Pitești, aniversar 2026...
Nu cu mult în urmă, municipiul de pe mal de Argeș a sărbătorit mai bine de 638 de ani de existență. Prin concerte și-un festival de teatru de studio în sala „Liviu Ciulei". La „Davila" n-am ajuns din motive independente de voința mea, așa că voi face câteva remarci despre concertu' dedicat celor nouăsprezece ani de la ...
2.Venalitatea și ipocrizia politicilor actuale
Inițial mă gândeam să dedic politicilor medievale și moderne un capitol distinct. Dar am renunțat la această intenție, amintindu-mi că în articolul Greii lumii stau la pândă în politica bolundă din 21-22 septembrie 2025 m-am referit pe scurt, adică atât cât să-i stârnesc pe ...
În societatea tradiţională, căsătoria reprezenta cel mai complex
fenomen folcloric, având interferenţă cu toate celelalte manifestări folclorice.
Unele obiceiuri nupţiale maramureşene s-au pierdut sau sunt pe cale de a se pierde sau de a se contamina cu obiceiuri preluate din alte zone ale ţării sau chiar cu tradiţii importate de peste hotare de către cei care ...
Nunta este unul dintre cele mai importante obiceiuri în comunitatea tradiţională atât pentru viitoarea familie, cât şi pentru structura de neam.
În locuinţele monocelulare, camera de locuit casa, îndeplinea toate funcţiile familiei. Astfel, pentru a evita pericolele viitoare, concepţia, naşterea, căsătoria şi moartea se realizau în acest spaţiu sacru şi intim.
Perioada de lehuzie reprezintă intervalul de 6 săptămâni de la naştere, când acţionează o sumedenie de interdicţii, atât privitoare la noul-născut, cât şi la mamă: lehuza nu are voie să plece de acasă, nici să iasă din “odor” (curte); să nu meargă la fântână până nu era botezat copilul, “ca să nu ia vreo boală din acel loc”; să nu calce pe ...
Moartea, eveniment inevitabil în viaţa omului, reprezintă trecerea din lumea aceasta, în lumea de dincolo. Moartea înseamnă o despărţire definitivă a defunctului de familie, de colectivitate.
Omul – această ființă complexă, creată după chipul și asemănarea lui Dumnezeu – este înzestrat cu fantezie și imaginație. Astfel, lumea reală, raportată la lumea divină, capătă sensuri, conotații și culori noi în imaginarul colectiv.
Viața omului, așa cum este firesc, se desfășoară în strânsă legătură cu mediul natural, cu regnul vegetal și ...
Fondator al revistei „Moara lui Gelu”, scriitorului și jurnalistul Dragoș Gelu s-a născut la 22 februarie 1967, în Lucăcești, și face parte din categoria personalităților maramureșene recunoscute pentru bogata activitate pedagogică, literară și culturală. Profesor dedicat, jurnalist, poet și coordonator de proiecte editoriale, dl. Dragoș Gelu a debutat în ...
O asemenea cercetare nu poate să facă abstracţie de cele două publicaţii principale care apăreau la Bucureşti şi care erau publicaţii ale Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti, mai exact ale U.A.S.C.R.-ului: Amfiteatru (1966-1991)şi Viaţa studenţească (1956-1989). Trebuie aşadar făcută o distincţie clară între revista de universitate şi ...
Marian Ilea: Domnule Nicolae Breban, domnule Augustin Buzura,
cred că oriunde v-aţi afla, aveţi în memorie un loc drag, o amintire legată de Baia Mare.
Nicolae Breban: Eu m-am născut în acest oraş, dar foarte curând, pe când aveam eu doi ani, prin '36, tatăl meu care pe-atunci fusese funcţionar la episcopie, a fost numit preot paroh în comuna Recea, unde în '40 a ...
Voi continua cu partea a patra a dialogului.
– Dar să nu trecem cu vederea că Heraclit considera mișcarea ca fiind esența realității. Heraclit spunea că totul se află într-o continuă mișcare, conform principiului “panta rei”. Totul curge.
– Și să nu uităm, dacă tot suntem la Heraclit, că opozițiile și contradicțiile sunt sursa dinamicii universale, iar ...
Vreau să spun din start că Dialogul cu Domnul Profesor Valentin Lupea nu are cum să se termine (așa am ajuns la partea a treia), pentru că pe lângă faptul că amândoi suntem îndrăgostiți de spiritualitatea grecească, amândoi ne “hrănim” din înțelesurile pe care grecii le-au dat multor lucruri, idei, concepte. Dar nu este numai asta, este și acel faimos: ...
Ion Cristoiu [I.C.]: UASCR-ul funcţiona cum funcţionau şi alte instituţii, organizaţii ale sistemului ceauşist, cum ar fi Comitetul Central al PCR pentru Scânteia, conducerea Frontului Unităţii Socialiste pentru România Liberă sau pentru Scânteia Tineretului – CC al UTC, în calitate de patroni şi editori. Principiile de funcţionare nu difereau cu nimic de ...
MIRAREA
Mirarea doar –
ştiu –
ea a fost principiul
celor ce
nu ştiau să vadă
De-aceea poate
când ai apărut
întunecoase muzici
m-au pătruns
şi-am învăţat să zbor
ascuns
şi nu ştiam că
mituri gem în mine
nu, nu ştiam că
sunt bogată
De-atâta
nebănuită fericire
cred
sufletul mi s-a topit
şi n-am băgat de seamă
că nu mai eşti cu mine
Oare atunci să fi murit?…
ZBOR ÎNTRE SPAŢII
Ascultă-mi şoaptele îndepărtate –
e-un semn că
şi-alte vieţi eu am trăit
Pe roata stelelor
încercănate de cer
nu ştiu
a câta oară m-am ivit
Vârtejuri de atomi
plutind în spaţii
prin ce miracol oare
s-au ivit
de-n plasma lor
când ochii i-am deschis
am respirat întregul infinit?…
Desprinsă bine încă nu eram
de-acel vârtej
ce m-a adus din spaţii –
o mână era apă
alta foc
părul era-ncâlcit ca la sihaştri
şi mă roteam cu tine la un loc –
două comete rătăcite
printre aştri
Nici nu ştiam cine îmi sunt părinţi –
mă închinam lui Thetis sau Ocean –
şi m-am trezit a doua zi pe Terra
păgână rătăcită printre sfinţi
Eu ca-ntr-un vis
îmi depăn rostuirea
ştiu doar
cum să-ţi răspund
când tu mă chemi
Hai, cheamă-mă!
Ca să începem dansul
Pe care-l ştim
Din neştiute vremi.
MIRAREA MEA DE MINE
Eu sunt mirarea mea de mine:
întreabă-mă şi n-am să ştiu
nici cine sunt
nici unde plec
ştiu doar că vin din împlinire
Mereu eu vin
de n-ai să crezi
priveşte-mi urmele:
topirii
încredinţez mereu zăpezi
Nu te speria dacă-ncolţesc –
presimt în mine-atâta iarbă
că n-am puterea s-o opresc
Eu sunt sămânţa
şi cu preţul
mirării mele-am să plătesc
explozia de coji puzderii
Stai lângă mine: blând şi bun –
vreau să rămânem doar noi doi
povestea Evei să ţi-o spun
Tu poţi să mă transformi în vers
pe când o mână nevăzută
ne lasă să plutim miraţi:
nimic şi tot în univers.
CRED CĂ MEGARICII AVEAU DREPTATE
Divino –
îmi spui -
tu eşti principiul activ
În tine fără teamă
îmi revărs veşnicia
veşnicia mea trecătoare
Eu sunt materia
Simt
ipostazele toate
cum dorm adânc
De-aceea
cu disperare te strâng
când
pentru câteva clipe
îmi place să cred
că eşti statuie
şi cu grijă-ţi cioplesc
fiecare gest
prin care
tu mă arunci între stele
şi spaima ta că
nu ştiai cine eşti
ţi-o sărut îndelung
cu pietate
şi printre săruturi
îmi convine să-ţi spun:
cred că megaricii
aveau dreptate
de nu credeau
în puteri de statui.
DOAR ŢIE SĂ-ŢI FIU VIS
Hai, lasă-mă
să mă retrag în taină –
misterul este haina mea de gală
Adoarme-mă
de vrei să vezi
în mine cum transpare lumina
grea
opală
Mă scoate-apoi din taină
din veşnicul abis
rotindu-ţi tulburarea
prin petele gălbuie
ce-apar pe-al meu iris
Şi mâna ce desparte
lumina de-ntuneric
mă va reda întreagă
Doar ţie să-ţi fiu vis.
IUBITULE, ÎN CARE EV ISTORIC?
Pleoapa tremurând
coboară cerul
şi ceaţa cade
peste faţa mea
Iubitule,
în care ev istoric
am mai trăit
iubirea asta grea?
În care era pământească
norii
i-am mai ţinut sub cap
aă pot să dorm
când muşchii umezi
se-ntreceau cu sorii
să-mi crească dedesubt
un pat enorm?
Simt vântul
cum coboară-adânc
în mine
furtuna se apropie de noi
şi praf stelar
ne va intra în sânge
să-nvârtim mereu:
pustii şi goi.
CĂLCÂIUL VULNERABIL
Mereu pe urmele tale….
Spre care soare-ţi închini
dimineaţa privirile
Spune-mi: fără cheiţă cum poţi
ceasornicul tălpilor goale să-ntorci
toate tainele universului meu
să le soţi din Cutia Pandorei?…
Tu eşti Hefaistos
cătuşe de aer de-nnozi?…
Cine eşti tu?
Întoarce-mă
de partea cealaltă-a clepsidrei –
axa pământului să nu se-ncline
de-atâta dor
Tu – îmbrăcat în costumul de zale
râzi şi mă chemi
şi nu te temi
că de-atâta iubire
aş putea chiar să mor
şi în ultima clipă
să te prind de picior
De piciorul
pe care scrie
u litere de-o şchioapă: Ahile.
DEOSEBIREA DE PIATRĂ
Ştiu: deosebirea de piatră
e răsuflarea mea caldă
care din simplă inerţie
continuă să ardă
Nici o crispare în univers
Cerul e neted ca-n palmă
faţa mea pare de var
doar în oglinda fântânii
chipul mi-l pot regăsi
de când
liniştea mea e un zar
pe care tu îl arunci
ca să vezi
dacă vii dau ni vii
În zadar
aşteptarea devine femeie
Eu rămân doar
un vers fără cheie.
SINGURUL DAR
Singurul dar
pe care pot să ţi-l fac
sunt vârstele copacilor
ale căror inele
s-au mutat sub ochii mei
Singurul dar
pe care pot să ţi-l fac
a apa mării
al cărei freamăt îl poţi auzi
ascultând respiraţia mea
cum fluxul
mereu mai aproape de margine
Singurul dar
pe care pot să ţi-l fac
e cerul
pe a cărui boltă
Parmenide şi Heraclit au proiectat
armonia fiinţei mele.
AM VRUT SĂ TE UIT
Am vrut să te uit
dar mi-a apărut în faţă marea
Cu chipul ei de femeie îndrăgostită
şi-am tresărit
,,Nu te mai recunoşti în mine?” mi-a spus
cu glasul ei stins
neauzit
Am vrut să te uit
dar mi-a apărut în faţă marea:
cu braţele ei lunecoase şi reci m-a cuprins
şi-am simţit
acelaşi freamăt şi-acelaşi dor
ca-n clipa-n care
sufletul tu mi-ai învins
Roşie şi nepăsătoare pe cer
a apărut într-un târziu şi luna
şi-atunci am ştiut că sunt eu:
o umbră lunecând în urma tălpilor tale.
NU ZBORUL ÎL VREAU
Nu zborul îl vreau –
în mine e toamnă
ştiu bine –
m-au vizitat de-atâtea ori anotimpurile:
şi disperarea, şi indiferenţa
şi speranţa, şi incertitudinea
pe care azi le cred
doar simple accidente de sezon
Acum
aerul pe care-l respir
îmi plesneşte-n priviri
ca mugurii în primăvară
şi mă-ndeamnă să fac
tot ce, trează de-aş fi,
aş spune că nu ştiu să fac:
să-ţi calc pantalonii
să-ţi spăl cămaşa
Sau ascunzându -mă-n andrele
să pornesc o călătorie lungă spre tine
pentru ca drept bijuterie
pe fiecare deget
să-ţi las câte-un sărut
apoi – supremă inconştienţă –
cu cârpa de praf în mână
să mă lipesc de tine şi să te-ntreb:
vrei să creăm amândoi universul?
EU VIN
Eu vin
spre tine
ascunzându-mi ochii
să nu poţi să citeşti
în apa lor
cutremurarea
care mă cuprinde
cutremurarea
care naşte dor
Fă-mă topor
rupe cu mine firea
care m-ascunde
când mă înfior
de nu mai ştiu
în mine
cât înalt e
de nu m ai ştiu
în jos
cât mă cobor
Pleoapa grea pe ochi
apoi mi-o lasă
nu te uita că
încă mai respir
M-acoperă
cum m-ai tăia cu-o coasă.
ÎNDURĂ-TE ŞI NU MĂ MAI ROSTI!
Plutire sunt –
adâncuri
îmi luminează ochii
lumină nemişcată
mi s-a oprit pe chip
ca tainică vestire
a contopirii noastre
Şi totuşi
fug
mă vreau împrejmuită
Îndură-teşi nu mă mai rosti!
E mult mai bine
somnul încet să mă cuprindă
să nu mai ştiu de tine
şi-abia să cred a fi.
C.V. OLGA ALEXANDRA DIACONU
Poetă, prozatoare, eseistă, membru al Uniunii Scriitorilor din România;
Studii: Facultatea de litere, secția română-franceză, promoția 1971, Univ. Al. I. Cuza, Iași;
Ocupația: profesor;
Data nașterii 19 aprilie 1948;
Locul nașterii: orașul Moreni, jud. Dâmbovița;
Casa părintească: Ghimicești, jud. Vrancea;
Debut în revistă: rev. Luceafărul, 4 noembrie 1971;
Debut editorial: 1993, Ed. Helga, Iași, Dreptul la nemurire, poezii;
Alte volume publicate: Creație și creativitate în viziunea lui Mircea Eliade, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2001, eseu; Hora stihiilor, Ed. Augusta, Timișoara, 2003, poezii;
Așteptând să vină un val, Ed. Augusta- Art Press, Timișoara, 2005, roman; Ochiul de veghe, Ed. Cronica, Iași, 2007, poezii, premiul al II-lea la Concursul de Poezie Religioasă Daniil Sandu Tudor,Vatra Dornei, 2007, concurs inițiat de Radio România Cultural; Lumina de pe Munte, Ed. Timpul, 2007, poezii, premiu special pentru poezie în limba română al concursului Poesia, prosa e arti figurative – Il Convivio 2010, Italie, concurs inițiat de Accademia Internazionale Il convivio; Năstrapa nevăzută, Ed. Junimea,Iași, 2012 poezii; Zbor de dragoste târzie, Ed. Junimea, Iași, 2012 cu poezii propuse pentru antologia 2012 a concursului Poesia, prosa e arti figurative – Il Covivio 2011; Vol d’amour Tardif – Zbor de dragoste târzie , Ed. Edilivre, 2014, Paris-Saint Dénis; Intrare în primăvară, Ed. Pim, Iași, 2014; Diminețile sufletului, Ed. Pim, Iași, 2015; Casa de vacanță, Grădina umblătoare și zburătoare, Publicațiile ARP – secțiunea Cărticica pentru copii.
Aprecieri critice: Ana Maria Zlăvog, Ion Hurjui, Ion Holban, Cezarina Adamescu, Olimpia Octavia Berca, Alexandru Florin Țene, Dănuț Grădinaru, Marius Chelaru, Angelo Manitta, Simona Modreanu
Prezență pe internet: editura on-line Semănătorul, biblioteca on-line a Publicațiilor ARP,
sfera on-line, rețeaua literară, bocancul literar, poezii.biz, Cititor de proză, facebook, google, youtube, olgaalexandradiaconu.wordpress.com etc.