Duelul sentimentelor

     Am invins şi abordez sentimentele a semn de victorie  pentru fericirea descătuşată din ghearele trupului deumanizat. Nu se vrea legi, cuvinte radicale ci doar pedepse în unităţi care suferinţa măsoară. Se măreşte spaţiul pentru acuzări nedrepte lipsite de apărare, vulturilor căzând pradă!
         Lacrima de durere ştersă cu mâna este lacrima care niciodată nu a cerşit mila ci a câştigat libertate cuprinsă de demnitate. A fost oprită să nu mai curgă pentru râul de lavă curs dintr-o minte bolnavă! Salvată este iubirea din furia potopului, de umbrele zidurilor înalte, cale făcându-şi pe podurile luniştitelor ape.
     Gata, vreau să cred că partea bună însuşită vine dintr-o felie de rânduială dreaptă fiind binemeritată! Doar absurdul înşelător cu abstractul putred şi-au pus haine de gală, corecţi să fie văzuţi de afară.
Zâmbetele scoase din locul uitat de mult timp,  au câştigat, iar sunt pline de culoare pe faţa veselă şi plină de candoare.

     Se aude fluieratul corăbiei cu rubinele inimii care pluteşte pe oceanul sufletului!Ajunsă la mal aruncă ancora siguranţei pe platoul vieţii bucurându-se de cel mai mare dar, libertatea! Da, Cezarul a fost bun şi tot ce i s-a dat, acuma totul a înapoiat ! Nimeni nu se hazardează să înlocuiască legi , din mărturie strâmbă să iasă judecată dreaptă ci doar tot răul făcut , de unde a plecat, acolo se îndreaptă Edenul doar pe cei buni, aşteaptă!