După ce s-a certat cu rabinul Moses Roses, scriitorul Pompiliu Marcea a fost găsit mort în Lacul Herăstrău
La fel de inexplicabil, în același context conflictual, alți doi susținători ai Operelor Complete ale lui Eminescu, au avut morți suspecte.
Poetul Ion Lotreanu a fost găsit spânzurat la data de 22 mai 1985, iar Alexandru Oprea, editorul Operelor lui Eminescu, a ...
- Detalii
- Scris de: Adrian SIMEANU
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 0
S-au iubit pân-au murit. Pătimaș și gelozit. Dureros și fericit. Nălțător, da` chinuit. Lumea, rea, i-a pizmuit, contra lor a uneltit. Sărăcia i-a-nsoțit, nevoia i-a încolțit. Boalele i-au cutrupit, viața grea i-a biruit. În mormânt s-au despărțit, în Cer s-or fi reunit. Poate, pentru totdeauna, precum soarele și luna. Sub pecetea poeziei și puterea veșniciei...
Iacată-mă și pe mine așternând vorbele-n rime. Pe undeva, de-nțeles, că Mihai e un ales. Luceafăr dumnezeiesc în areal românesc. Un poet universal, din ceia fără egal. Un romantic abisal, iubind în transcendental. Iară Veronica lui, grația Pământului. Floare gingașă, bălaie, arzând strașnică văpaie. Destine împreunate de dor și Divinitate. Inspirat numiți ”Martirii lui Eros”...
Un profesor argeșean i-a pus vrednic în roman*. Douăzeci de ani la el a lucrat. E amplu, romanțat, cu locuri, fapte, oameni, firește, presărat. Putna, Viena, Iași, Văratec, Berlin, București. Maiorescu, Creangă, Caragiale, Slavici, ”Timpul” și ”Junimea”.
Citește mai mult: Cartea zilelor noastre | Eminescu și Veronica
- Detalii
- Scris de: Adrian SIMEANU
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 0
O dramă
Muzica ne-a făcut cunoștință, în postdecembrism. Epoca noastră ”originală”. A libertății nemăsurate în gânduri, vorbe și fapte. Când vieți poți lua îndată, făr` de remușcări, făr` de judecată. Ea fiindu-i țintă, legitim, colegului Serghie Bucur. Octogenar verde și publicist activ, de lângă Ploiești. Martor nefericit la o tragedie. De SIDA neiertătoare iscată. Nepotu-i, Costin Marius Filip, sfârșind, în grea suferință, din cauza ei. Pe pat de spital, adolescent încă. După ce, proaspăt născut, e contaminat cu virusu` HIV. Printr-o injecție, tot în spital. Din neglijență clar criminală. Nepedepsită juridic până-n prezent. Învăluită, în continuare, de lașitate crasă la făptuitor. Ascuns în tăcere și anonimat. Chiar dac-a ucis, fie și numai din culpă, un nevinovat. Lovindu-i familia crunt, neînchipuit, iremediabil...
- Detalii
- Scris de: Dan Orghici
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 0
Piatră, piatră-nsetată de apă, piatră de râu aruncată
de furiile naturii în drum. Durere de piatră-nsetată, sete de apă.
Tumult de ape ce curg încet tot anul, fir ce pare un joc de copil. O dată în an firul devine fluviu, iar fluviul se varsă-n marea de pietre, pietre de apă însetate, ce vor sta căruţaşilor în drum.
Drum pavat cu pietre, pietre moi de apă, ce se sparg sub greutatea zilelor ce trec. Durere ce se aude ca un trosnet de piatră spartă în drum.
Cale pe care trece încet o vacă mergând la păscut, apoi alene vine un car cu trei boi, doi ce trag şi unul ce merge biped înaite.
Iubire de piatră de apă însetată, ciocnire ce divide, împărţire, ce redă la urma urmei tot praful din drum. Iubire ce doare căci fracturile dor, iar piatra se frânge în două apoi în mai multe, până ajunge un fir de nisip. Nisip de piatră.
Piatră, piatră-n setată de apă, iubire… durere rupere… praf în drum.
- Detalii
- Scris de: Adrian SIMEANU
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 0
La aniversare,...
...Argentina se-nfățișă piteștenilor printr-un concert omagial. La filarmonica urbei, sub bagheta maestrului José Maria Ulla. Cincantenar, născut în Santa Fé. Astăzi, dirijor faimos în patria sa. Acuma, ajuns și prin România. Nu-l avu-n program doar pe Astor Piazzolla. Ci și pe Carlos Gardel (alias Charles Romuald Gardés). Gerardo Matos Rodriguez, zis Becho. Pascual de Rogatis, Horacio Salgán, Gabriel Senanes. Tangoul împletindu-se-n jazz și simfonic, ales...
Sonorități latino, mai vechi sau mai noi. Orchestrații ample, bogat stilizate. Ritmuri variate, teme fredonate, în lume, de ani. Fiindcă Piazzolla, Gardel ori Rodriguez sunt niște legende. Iar piesele lor, pe multe pupitre se află. ”La Cumparsita”, ”Por una cabeza”, ”Oblivion”, ”Libertango” iubite-s peste tot, nu numa-n pampasul îndepărtat. Au farmec nemuritor. Dulceață nealterată, freamăt viu, atrăgător. Un parfum răscolitor. Înapoi, cu gându`, te duc și, ascultându-le, într-alt veac mă vedeam. Prin cabarete, restaurante de pretutindeni. Urmărind înfocați dansatori. Bărbați ațâțați și femei liane în brațe la ei. Unduind senzual în pas ideal. De muzică-mpinși, de fior cuprinși...
- Detalii
- Scris de: Adrian SIMEANU
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 0
Doina Ruști povestește despre trecut ca o Șeherezadă a vremii de azi. Despre Bucureștiu` fanariot și lumea lui pestriță. Despre țoalele ei multicolore și calești pitorești. Amoruri senzuale și practici rituale. Petreceri cu lăutari și manele. Despre turci și greci, boiari și țigani. Politichia valahă și-a` ei dedesubturi. Despre mistere și vrăji, licori și otrăvuri fără de scăpare. Mirodenii, bucate, zaharicale care mai de care mai îmbietoare. Despre eroi ciudați și întâmplări, la fel. Petrecute, chipurile, în cea capitală ș-amu` existentă, pe maluri de Dâmboviță. Pe scurt, poveste într-un spațiu de epocă. Mustind de fantezie. În mare, convingătoare, la cetit, atrăgătoare. Chiar dacă pe alocuri se mai forțează nota, întru literatură...
Cărțile*, două, ce o ascund între coperte ispititor, țin de ficționalul autohton. Ducându-mă cu gându` la Rodica Ojog, de exemplu. Le recomand meritat. Căci Șeherezada lor autoare condeiu` fain are, de necontestat. Creează, prin slova-i în chipu` d-atunci, tablouri cu aer de taină. Momindu-te iute să stai până-n zori cu ochii la ele, cuprins de fiori. Altfel spus, final, curiozitate la cote înalte neîndoielnic stârnind, romane cu parfum de odinioară vrednic alcătuind...
- Detalii
- Scris de: Adrian SIMEANU
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 0
Corupție. Crimă organizată. Mafioți. Interlopi. Spargeri de bănci. Răpiri. Șantaj. Cruzime. Asasinate. Polițiști. Detectivi. Procurori. Mani pulite. Anchete. Proceduri. Violență. Suferință. Moarte. Lux. Sărăcie. Mizerie. Ticăloșie. Promiscuitate. Parvenitism. Curvie. Femei. Mașini. Localuri. Băutură. Droguri. Stres. Viermuială. Alienare. Deznădejde. Tristețe. Dar și frumusețea locurilor. A mării și-a pământului. Neînvinsă-n tot de urâtu` din om. Oricât ar fi acela de crud...
Altfel spus, pe scurt, aspecte din Cizmă. De zi sau de noapte. Actualitate și realitate. Într-o carte dură. De literatură și de aventură. Cu greutate și densitate. Picturalitate, specificitate. Lejeritate, nicicum. Personaje adecvate, veridic înfățișate. Iscusit portretizate, deștept relaționate. Combinații de situații și implicații. Subtilități, modalități, abilități de condei. Transpuse rodnic în idei. Totul alcătuind un roman* modern, viu și dolofan. Făcut de-un italian în veacul acest`. Care scrie despre-ai lui fără teamă și onest. Ca o mărturie pentru veșnicie. Piero Colaprico se numește el și nu e învățăcel în știința asta. Se vede că-i jurnalist cu bagaju` de jurist. Se arată cumpănit, povestește chibzuit. Mixează echilibrat și narează inspirat. Atrage imediat și îți dă de reflectat. Firesc și îmbelșugat. Meritu` lui, garantat, textu` meu, chiar datorat. Cu plăcere și-altădat`!
- Detalii
- Scris de: Adrian SIMEANU
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 0
Aflat la a doua ediție consecutivă. Organizat de Biblioteca ”Dinicu Golescu”, din buricul urbei. A cuprins, firesc, expoziții, dezbateri, lansări de carte și revistă, cântări felurite. Timp de cinci zile, piteștenii interesați s-au întâlnit, săptămâna trecută, nu doar cu amfitrionii Mihail Sachelarie și Denisa Popescu. Ci și cu jurnaliștii Octavian Știreanu și Cristian Cocea, într-un binevenit dialog pe teme politice autohtone de stringentă actualitate. Apoi, cu autori de carte și comentatorii lor. Adică, Răzvan Exarhu, Ion Munteanu, Doina Ruști. Augustin Doman, Alexandru Iosub, Ionel Bușe, Ioan Lascu, Jean Dumitrașcu. Sau cu Ion Popescu-Sireteanu și Magda Grigore, publiciști care editează ”Târgoviștea literară” în județul vecin de la est...
Poezia, variată, a stat pe buzele lui Ovidiu Scridon, Amelia Stănescu și Eugen Cristea, actorul. Iar muzica a fost oferită generos, delicios de mezzosoprana Adina Sima și elevii săi. De Mike Godoroja și ”Blue Spirit”, Marcian Petrecu și ”Trenul de noapte”. Am asistat cu enormă plăcere și entuziasm la cele două seri de blues ale bucureștenilor faimoși. Mike și Gelu, de pildă, au făcut spectacol, evocând la fix, o legendă a genului de peste ocean: Robert Johnson.
- Detalii
- Scris de: Ninel Ganea
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 0
Una din prejudecățile pe cât de răspândite pe atât de periculoase afirmă că suma problemelor noastre derivă din domnia prostiei. Potrivit acestei teorii, lipsa de inteligență, cultura precară sau educația deficitară a liderilor politici explică dezastrele, catastrofele și eșecurile sociale. Nu de azi, de ieri, ci dintotdeauna.
Alexandru Paleologu a fost unul din susținătorii articulați ai acestei idei și mergea până într-acolo încât afirma că însuși diavolul nu este altceva decât prostie pură: „El nu e, cum crede lumea, deştept, subtil, ironic, mefistofelic etc. Nu. E prost. „Inteligenţă diabolică”: sintagma asta e stupidã, e un non-sens. Diabolică e numai prostia (...) Priviţi (ocaziile sunt nenumărate) cât de vicleni pot să fie imbecilii, ce tertipuri le dau prin cap, pe care inteligenţa nu le imaginează, nu fiindcă ar fi incapabilă, ci fiindcă nu-şi pierde vremea cu stupidele scopuri ale tertipurilor. Prostia este eternă şi invincibilă ; e o hidră cu nenumărate capete care cresc la loc de câte ori le tai, de aceea trebuiesc tăiate mereu cu acizii inteligenţei, pentru a o ţine în şah ; e tot ce se poate face contra ei.”
- Detalii
- Scris de: Constantin Marin
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 0
Lucrarea, apărută prin binecuvântarea dată de P.S. Iustin Sigheteanul, a văzut lumina tiparului la Editura Inspirescu (Satu Mare, 2013 şi a fost premiată la secţiunea Didactică, în cadrul ,,Cărţile Anului, Baia Mare, 2012. De asemenea, se precizează faptul că aceasta a apărut sub egida Asociaţiei Cultural-Creştin-Umanitară ,,Ars Vivat”.
În ,,Cuvânt înainte”, semnat de Pr. lect. univ. Dr. Gheorghe Şanta (de la Facultatea de Teologie Ortodoxă Cluj-Napoca) se menţionează: ,,Cuvântul ca mesaj duhovnicesc îşi îndeplineşte sensul înalt numai atunci când slujeşte adevăratei realităţi, când are o putere ziditoare. Cuvântul zideşte din conştiinţa răspunderii faţă de semen, atunci când omul înţelege cuvântul ca pe o realitate dialogală. Prin Cuvântul lui Dumnezeu, se împlineşte o terapie duhovnicească. Cuvântul Scripurii are puterea renaşterii spirituale a vieţii integrale, fiind instrument forte în educaţie”.
,,Prefaţa” este realizată de Asist. univ. Dr. Valerian Marian, care consideră că ,,Parabolele şi pildele Mântuitorului (...) se înscriu, prin excelenţă, în categoria acelor exprimări care, sub forma cuvintelor înţelese de oameni, trimit la o realitate infinit mai profundă, inexprimabilă, inepuizabilă, ca sens, şi depăşind orice înţeles”.
- Detalii
- Scris de: Andreea Gecse
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 0
Doamne al meu,
Tată,
Creatorule a tot ceea ce este
Văzut și nevăzut cu ochiul mic al omului, Trăitorule de viață vie,
Cel care nu Ai început și nu Te-nchei niciunde, niciodată,
Cel fără de nume, căci toate, absolut toate atributele știute și neștiute Îți aparțin,
Tată bun, Tată rău, Tată perfect,
Iubire,
Nemărginitule,
Prezentule,
Eu nu te rog civilizat, eu nu te rog, eu nu te rog!