După ce s-a certat cu rabinul Moses Roses, scriitorul Pompiliu Marcea a fost găsit mort în Lacul Herăstrău
La fel de inexplicabil, în același context conflictual, alți doi susținători ai Operelor Complete ale lui Eminescu, au avut morți suspecte.
Poetul Ion Lotreanu a fost găsit spânzurat la data de 22 mai 1985, iar Alexandru Oprea, editorul Operelor lui Eminescu, a ...
- Detalii
- Scris de: Adrian SIMEANU
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 2
Pelicule de vară
Binevenite, în perioadă. Câteva, remarcabile. ”Dovlatov”, pe primu` loc. Clar, fără rival. Aleksei German jr., făurar inspirat. Subiect, mesaj, dialoguri, interpretare, imagini, sunet, montaj, realmente de nota zece. Creație-ndrăzneață pentru cinematografia din Răsărit. Lucrată la fix, demnă de văzut, elogiat, consemnat neapărat...
Apoi, o coproducție franco-ruso-română, ”Concertul”. Dulce și spumoasă, caldă, savuroasă. Muzical, ceaikovskiană. Ideală pentru cei care vor și altceva decât duritatea vieții de azi. În aceeași notă delicată, ”Paterson”. American, poetic și filosofic, pentru răbdare și stăruință pledând...
Devoalând unele umbre din școala clericală autohtonă, ”Un pas în urma serafimilor” merită și el a fi recomandat spre vizionare necondiționat. Scenariu, regie, Daniel Sandu. Vlad Ivanov, cu brio în rol...
- Detalii
- Scris de: Adrian SIMEANU
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 2
Istoria, așa cum a fost. Experimentul Pitești
Istorie cumplită. Fără doar și poate. Nemernic făptuită și nemilos trăită. Cu peste șase decenii în urmă. În nordul orașului, aproape de râu. Într-un spațiu carceral zice-se fără egal. Cu faimă rea pe mapamond. Într-un Pitești pășind și el spre infern. Cel roșu și negru deopotrivă. Pornit pe ”reeducare”. Cu orice chip. Fie și prin tortură. Demonică. Țurcaniană...
Istorie grea. Întunecată. Rememorată recent încă o dată. Prin altă-ntâlnire* a celor de-atunci (inevitabil tot mai puțini) cu ceia vrând, azi, să-i asculte. Spre neuitare firească. A ce a fost odiosul experiment. Iadu` de lângă calea ferată. Temuta închisoare comunistă. De tristă notorietate. Stigmat de neșters pentru urbe. Chiar dacă celulele de ieri sunt astăzi birouri de firmă, și nu muzeu cuvenit...
- Detalii
- Scris de: Adrian SIMEANU
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 3
Două vieți de cântăreți compozitori, interpreți
Moculescu e de-al nostru. Vâlcean, la origini. Veteran în șlagăre, pe plai românesc. ”Salcia”, doar unu`, mereu fredonat. Un bunic italian. Tată-său, sub arme, vrednic ofițer. Pe front, un erou. Deținut politic, apoi, ca răsplată de la comuniști. Horia, deja fără mamă, prin lume umblând. Da` la muzica dragă nicicum renunțând. Oricât de greu i-a fost. Pasiunea, tenacitatea, destinu` ducându-l necurmat pe ăst drum artistic, cu cert rezultat...
Ei bine, tot parcursu-i, de septuagenar, l-a pus în foi de carte*. Amintind și povestind momente fel de fel. Din copilărie, pân` la senectute. De la tinerețe, pân` la bătrânețe. Peregrinări, întâmplări, încercări, dificultăți, izbânzi și realități. Oameni ai vremii, mulți și feluriți, apropiați sau nu. Mărturisiri, istorisiri de viață trăită-ntr-un secol nu fără cusur. Așternute curgător, serios ori cu umor. Dovadă că Moculescu e și dibaci narator, nu numa` la note un rostuitor. Merită cetit ce-a destăinuit. Căci, peste un timp nu îndepărtat, mărturia sa, dovadă și ea se va va socoti și va folosi...
- Detalii
- Scris de: Adrian SIMEANU
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 3
Pelicule de vară
Binevenite, în perioadă. Câteva, remarcabile. ”Dovlatov”, pe primu` loc. Clar, fără rival. Aleksei German jr., făurar inspirat. Subiect, mesaj, dialoguri, interpretare, imagini, sunet, montaj, realmente de nota zece. Creație-ndrăzneață pentru cinematografia din Răsărit. Lucrată la fix, demnă de văzut, elogiat, consemnat neapărat...
Apoi, o coproducție franco-ruso-română, ”Concertul”. Dulce și spumoasă, caldă, savuroasă. Muzical, ceaikovskiană. Ideală pentru cei care vor și altceva decât duritatea vieții de azi. În aceeași notă delicată, ”Paterson”. American, poetic și filosofic, pentru răbdare și stăruință pledând...
Devoalând unele umbre din școala clericală autohtonă, ”Un pas în urma serafimilor” merită și el a fi recomandat spre vizionare necondiționat. Scenariu, regie, Daniel Sandu. Vlad Ivanov, cu brio în rol...
- Detalii
- Scris de: Ioan Romeo Roşiianu
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 1
Chiar dacă deschiderea oficială a celei de-a XVII-a ediţii a Festivalului Concurs Naţional de Creaţie Literară a avut festivitatea în sala de şedinţe a Consiliului Judeţean Bacău, cred că adevărata deschidere a avut loc atunci când organizatorii struniţi de neobositul Victor Munteanu au decis ca scriitorii prezenţi să participe la întâlniri cu elevii, în liceele şi colegiile din oraş.
Nu ştiu cum s-au derulat aceste întâlniri în alte locuri, însă la Colegiul „Henri Coandă” la care am fost am întâlnit elevi atenţi, receptive, capabili să discearnă informaţiile prezentate şi, ceea ce este cel mai important, capabili să interacţioneze.
Împreună cu Victor Munteanu au recitat în faţa cadrelor didactice şi elevilor prezenţi poeta Renata Verejanu din Chişinău, poeta ieşeancă Cristina Dascălu şi subsemnatul.
Extrem de incitantă a fost tema supusă dialogului, „Efectele culturii stradale în literatură”, însă partea cea mai frumoasă a fost cea în care elevii au avut puncte de vedere personale şi întrebări pentru scriitorii prezenţi.
- Detalii
- Scris de: Dan Lupescu
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 1
Sâmbătă, 22 septembrie, 2018, la ora 11.00, în sala Ia te uită a Teatrului Naţional Marin Sorescu din Craiova, a avut loc un dublu moment sorescian: omagierea profesorului universitar George Sorescu la împlinirea vârstei de 91 de ani (născut pe 23 septembrie 1927, Bulzești). Reputat poet, critic şi istoric literar, dar şi prozator și traducător, George Sorescu, fratele mai mare al regretatului scriitor Marin Sorescu, este membru al Uniunii Scriitorilor încă din anul 1980 și a publicat 17 cărți, fiind recompensat de-a lungul carierei literare cu 42 de diplome și distincții importante. Într-un interviu publicat de scriitoarea Gabriela Păsărin-Rusu (Portrete în oglinzi paralele), Marin Sorescu a afirmat: “George, fratele meu, profesor la Universitate, a fost într-un fel şi mentorul meu şcolit…” După dispariţia prematură a lui Marin Sorescu, George Sorescu s-a implicat în recuperarea și publicarea postumă a manuscriselor fratelui său, în prezent ajungând la impresionantă cifră de 30 de volume care au văzut lumina tiparului, la diferite edituri din Craiova şi din ţară. De altfel, George Sorescu a fost distins cu Premiul „Marin Sorescu“ al Academiei Române „pentru ecoul de durată al numelui, pentru păstrarea și folosirea la catedră a întregului instrumentar al poeziei, prozei și criticii soresciene“.
- Detalii
- Scris de: Adrian SIMEANU
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 1
Secesiune în SUA?
Asta dorește și uneltește un senator din statul Utah. Membru de vază al Bisericii Sfinții Zilei de Apoi. Adică, mormon. Care umblă după artefacte ce i-ar susține țelu`. Folosindu-se de un personaj fanatic. Împătimit în aceeași credință. Habotnic și cam dus cu capul. Ucigând fără scrupul, ”la comanda profetului”, cică...
Inevitabil, atenția Casei Albe se îndreaptă spre ei. Și începe o cursă contracronometru. E implicată o echipă de elită a Departamentului de Justiție. Președintele însuși coordonând acțiunea. Semn că nu e un caz de duzină. Ci un pericol serios ce ar putea afecta Uniunea. Cu consecințe interne și externe nemăsurate. Rațiunea învinge, însă, și nimic nu se schimbă. Mor doar complotiștii, lăsând, totuși, țara pe făgașu` statuat de Părinții Fondatori. Și Constituția, intangibilă, în deplin respect...
Toată povestea mustește de agenți secreți netemători. Nu doar ai armelor cunoscători. Ci și ai istoriei, psihologiei, religiei. Altfel spus, oameni pricepuți la multe. Intuitivi și iuți decidenți. În situații neprevăzute atâtea. Ceea ce înseamnă că trecutu` și prezentu` se amestecă ingenios. Într-o ficțiune bogată și la fix lucrată.
- Detalii
- Scris de: Serghie Bucur
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 2
Motto: „Nu pot să vorbesc,
să gândesc nici atât, fără
limba română”!
(Nicolae Vălăreanu Sârbu)
Sâmbătă 25 august 2018, Câmpina a rezonat în spiritul sărbătoririi Zilei Limbii Române – 31 Gustar, eveniment cu ecouri morale şi istorice în viaţa urbei încoronate de constelaţia universală Hasdeu – Istrati – Grigorescu, în „acordurile” Poeziei susţinute sub cupola Bibliotecii „Dr. C. I. Istrati”.
Magnetul
Cu liniile sale de forţă intelectuală – emblematic pentru Prahova – scriitorul Florin Dochia, atrage – din toată ţara – autori şi autoare de poezie, cu şi fără cărţi publicate, membri ori nu, ai Uniunii de la Bucureşti sau ai altor grupări de profil din provincie. Vocaţia domniei sale pentru a organiza şi conduce – cu măiestria recunoscută – festivaluri şi concursuri scriitoriceşti în oraşe şi municipii prin excelenţă culturale, din România, l-a consacrat ca moderator de prestigiu, profesionist.
- Detalii
- Scris de: Adrian SIMEANU
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 2
”Relaxarea”
Meditația transcendentală ”s-a întors” împotriva partidului. Căzându-i victimă nevinovată Institutul de Cercetări Pedagogice și Psihologice. Specialiști cu doctorate fiind trimiși, predilect, la munca de jos. În fabrici și uzine, urmăriți de Securitate. Umiliți și amenințați că n-au votat sancțiunile impuse neîntemeiat de jigodiile inculte cu carnet și funcții. Strânse umil și servil pe lângă cizmar și ”savantă”. Cârmaci, neferice, în veacu` trecut...
Mihai Ghivirigă a fost printre năpăstuiți. Pe pielea sa simțind nedreptatea flagrantă. Da` nu s-a temut și-a optat pentru... sticle goale. Descărcat, sortat, ordonat. Alături de oameni simpli, cu respect, prietenie și suflet. Alegându-se până la urmă nu doar c-o experiență nebănuită. Ci și c-un roman, inițial de sertar, postdecembrist publicat. Binevenit, că e dovadă certă despre nenorocirile comuniste autohtone. Neîndoielnic bine făcut, că-i scris priceput. Înfățișând ”relaxarea” dezavuată, final, de ”organili statului”. Mascarada de la instituția bucureșteană doborâtă despotic. O înscenare politică odioasă. Efectele ei distrugătoare de vieți, inteligență și bunuri. Ceaușeștii și acoliții, frică dovedind în sine de cei cu idei...
- Detalii
- Scris de: Ana Obretin
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 2
România se numără printre ţările din Uniunea Europeană în care guvernele alocă cele mai mici sume pentru activităţi recreaţionale, culturale şi religioase, potrivit datelor comunicate miercuri de Eurostat - biroul de statistică al Comisiei Europene.
La nivelul Uniunii Europene, în 2016, aceste sume se ridicau la 1% din Produsul Intern Brut, similar anului 2015. În ţările în care se foloseşte ca monedă euro, cifrele sunt uşor mai ridicate, de (1,1%), de asemenea similar lui 2015, scrie Mediafax.