După ce s-a certat cu rabinul Moses Roses, scriitorul Pompiliu Marcea a fost găsit mort în Lacul Herăstrău
La fel de inexplicabil, în același context conflictual, alți doi susținători ai Operelor Complete ale lui Eminescu, au avut morți suspecte.
Poetul Ion Lotreanu a fost găsit spânzurat la data de 22 mai 1985, iar Alexandru Oprea, editorul Operelor lui Eminescu, a ...
- Detalii
- Scris de: DN
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 1
La 10 noiembrie 1919 s-a născut M. T. Kalaşnikov, constructor al celebrului pistol automat "AK-47", cea mai vândută armă din lume
Destinul a vrut cu tot dinadinsul ca cel mai mare producător de arme de asalt din toate timpurile să vadă lumina zilei în inima Asiei, în sătucul Kurya din imensitatea Regiunii Altai, deţinută încă, pe atunci, de muribundul Imperiu Ţarist.
Nou-născutul a fost botezat Mihail Timofeevici Kalaşnikov şi a devenit instantaneu una dintre multele guri flămânde ale unei familii de simpli ţărani.
Soarta a fost crudă cu el încă din fragedă pruncie, deoarece tatăl său a fost deportat într-unul dintre gulagurile de tristă amintire ale Uniunii Sovietice.
Nimeni nu ar fi crezut pe atunci că micuţul Mihail ar fi avut vreo înclinaţie tehnică; nimeni nu a putut să vadă aptitudinile unui mare armurier şi inventator în acest copil.
Citește mai mult: Tanchistul-poet, copil de ţăran, care a schimbat istoria cu armele sale
- Detalii
- Scris de: Dan LUPESCU
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 1
Învestirea redutabilului istoric Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, cu titlul de Doctor Honoris Causa al Universității din Craiova – programată marți, 13 noiembrie 2018, în Sala Albastră – este prefațată de două expoziții cu impact major, reunite sub arcul de lumină al genericului „Bănia și Marea Unire„.
Ele sunt găzduite chiar de celebrul amfiteatru (Albastru) din Cetatea Băniei și au evident rol de pridvor spiritual-pronaos al solemnității de încununare a distinsului Profesor-Academician Ioan-Aurel Pop, nu oriunde, ci în metropola celui ce avea să intre în istorie ca Mihai Viteazul-Restitutor Daciae, care a pohtit și a realizat fulgerător prima unire a trei țări române, fiecare cu statut irefragabil de Provincia Magna.
Expozițiile sunt rodul inițiativei unor intelectuali de elită precum Cristian Silviu Mirescu, Gabriel Vlăduț și Cristian Floriganță, manageri în domeniul educației naționale, cercetării științifice de standard european și al unor spații interdisciplinare.
Citește mai mult: Ia românească - Brand de țară & capodoperă de-o seamă cu Piramidele de la Gizeh
- Detalii
- Scris de: George PETROVAI
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 1
Motto:
De-aici de sus eu vă privesc
cum după mine suspinați,
deși noi Domnului suntem
c-o moarte toți îndatorați.
Iată motivul pentru care
e necesar să făptuim
în viață doar acele lucruri
ce-ajută să ne mântuim...
De ce vă scriu? Pentru că după depășirea hotarului temporal al acestei lumi, ceea ce înseamnă trecerea de la efemer la etern, realizezi că, sub apăsarea unui timp rău și bolnav (Fugit irreparabile tempus, spunea Vergiliu), grosul înfăptuirilor umane nu sunt decât „goană după vânt”. Adică taman ceea ce Eclesiastul învață omenirea de mii de ani...
- Detalii
- Scris de: Mihai Cistelican
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 1
Revista Tribuna, cea mai titrată publicație culturală din România, își serbează 134 de ani de existență la Cluj-Napoca.
„Tipic, autoritățile române au uitat că este singura revistă făuritoare a Marii Uniri care mai apare în format material, dar și cea mai buna revistă culturală a țării. Va fi omisă la a fi decorată cu ocazia Centenarului!
În timp ce tot felul de ipochimeni care își spun oameni de cultură, în frunte cu Ministrul Culturii PSD, se înscriu la a primi tot felul de decorații și onoruri pe care, cert, nu le merită, la Cluj-Napoca, în perioada 9-13 noiembrie 2018 va avea loc manifestarea „Zilele Tribuna” cu participarea a numerosi oameni de cultură din țară și străinătate.
- Detalii
- Scris de: Adrian SIMEANU
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 0
Imre, de la Cluj...
La viața lui, a umblat și cu vioara, și cu chitara, de mic. A păstrat-o p-a doua și dă cu gura intens. Acompaniindu-se meșter la cele șase corzi. Cântă de ani buni și melodiile sale au căutare și azi din belșug. Împletește fain varii armonii cu refrene plăcute. Se joacă fluent pe instrument și picură-n suflet lirism și simțire. Nostalgie și bucurie. Aducând aminte benefic de folkul adevărat, cel de altădat`...
Am constatat toate astea din nou copios. Bucuros serios fincă spre tinerețe cu gându` m-a dus. O vreme în care muzica aceasta ne era tovarăș de drum permanent. Ne ținea moralu` puternic și ne mângâia la necaz. Ei bine, reascultându-l, ferice, recent, constat ca rostu` său e la fel. Să intre-n inimă cuprinzător. În minte loc să-și găsească dăinuitor. Are poezie, mesaj, căldură și-un farmec anume.
- Detalii
- Scris de: DN
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 0
Aleksandr Vladimirov, ministru consilier al Ambasadei Federaţiei Ruse, spunea în urmă cu 18 ani că problema tezaurului este "o problemă istorică, ce trebuie lăsată istoriei". Negocierile continuă şi astăzi. Despre poziţia lui Vladimir Putin şi stadiul discuţiilor în 2017, aflaţi în #CentenarulRosu.
Tezaurul în negocierile privind Tratatul de bază bilateral
Problema tezaurului român de la Moscova a constituit, alături de problema denunţării, de către Rusia, a Pactului Ribbentrop-Molotov, unul dintre punctele “sensibile” în cadrul negocierilor româno-ruse privind încheierea Tratatului de bază bilateral. După numeroase negocieri, în primăvara anului 1995, miniştrii de Externe ai României şi Federaţiei Ruse, Teodor Meleşcanu şi Evgheni Primakov, şi-au declarat disponibilitatea de a semna documentul, partea română răzgândindu-se, însă, în ultimul moment. Principalul obstacol în calea încheierii tratatului a fost dat de refuzul părţii ruse de a denunţa, în textul documentului, Pactul Ribbentrop-Molotov.
- Detalii
- Scris de: Emilia Dabu
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 0
Există o taină care ne unește, în spirit al poeziei care cotropește.
Să vii din toată țara românească – Oltenia, Dobrogea, București, din Ardeal, din Anglia, Suedia, Austria, Republica Moldova, la Sebeș, la o tulnicare de pace și prietenie trimisă cu dragoste spre cei care mai trăiesc încă în continentul iubirii de poezie, în plină vară toridă, 25-29 iulie 2018, este semn de frumusețe și noblețe spirituală. Și pentru că trebuie să se jertfească cineva în numele iubirii de creatori și creație, de cunoaștere a ființei omenești, creatoare de divină stare de poezie, literatură, scriitoarea Mariana Moga, membră a Uniunii Scriitorilor de Limbă Română, din al cărui Consiliu de Administrație face parte, având ca parteneri Asociația „Astra” – Despărțământul „Vasile Moga” Sebeș, Mangalia Media TV, Clubul artelor „ Solteris” Mangalia, Asociația „ Românca” din Londra, Radio TV „Unirea” Austria și Cercul Cultural Româno-Austriac din Wiener Neustadt – Austria, organizatoarea și inițiatoarea acestui proiect, ne-a demonstrat că și visele mari se realizează uneori.
Și după multe ore de călătorie, unii cu experiența primei ediții de colecție, se spunea mai apoi, ne-am regăsit la Sebeș. Ne-am cunoscut și recunoscut prieteni în lumina sacră a cuvântului scris ori șoptit, o grupare de taină și dor, la Sebeș-Alba, pentru ca apoi să pornim spre localitatea Petrești, la vreo 6 km de Sebeș, către locul care ne-a găzduit timp de patru zile. (...)
- Detalii
- Scris de: DN
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 0
La 24 octombrie 1863, a încetat din viaţă poetul Andrei Mureşanu, autorul imnului "Un răsunet", cunoscut ulterior sub numele "Deşteaptă-te, române", care devine marşul revoluţionarilor români din Transilvania (1848), iar după 1989 - imnul de stat al României (n. 16 noiembrie 1816).
Andrei Mureşanu s-a născut la 16 noiembrie 1816, la Bistriţa. A fost un poet şi revoluţionar român din Transilvania.
Născut în familia unui mic întreprinzător, a studiat filozofia şi teologia la Blaj, lucrând apoi ca profesor la Braşov, începând cu 1838.
A început să publice poezie în revista Foaie pentru minte, inimă şi literatură. S-a numărat între conducătorii Revoluţiei din 1848, ca membru în delegaţia Braşovului la Adunarea de la Blaj, în mai 1848.
Poemul său Un răsunet, scris la Braşov pe melodia anonimă a unui vechi imn religios (Din sânul maicii mele), poem denumit ulterior Deşteaptă-te, române!, a devenit imn revoluţionar - fiind numit de Nicolae Bălcescu „Marseilleza românilor”.
- Detalii
- Scris de: Ion Toma Ionescu
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 0
S-a stârnit în jurul cărţii mele Albaştrii, dosarul, apărută de curând în editura Detectiv literar o discuţie furibundă, de fapt nu în jurul cărţii (cum mi-ar fi convenit), ci al unui document din arhivele CNSAS publicat pe ultima pagină, care atestă faptul că Vlasie Călin directorul edituri Cartea Românească şi fost proprietar al Editurii Paralela 45, a fost informator al securităţii. La reacţia de sfântă mânie a lui Adrian Suciu, cititor şi al primei ediţii a Dosarului Albaştrii, în care acel document a apărut fără să dezvălui numele informatorilor deconspiraţi de CNSAS, a răspuns Călin Vlasie, în termeni nepotriviţi şi neadevăraţi.
Redau începutul replicii lui Vlasie:
„O CLARIFICARE MAI ÎNTÂI PENTRU PRIETENII MEI DE O VIAȚĂ! Chiar eu am publicat la Paralela 45 prin fonduri proprii cartea „Dosarul Albaștrii” in urma cu 9 ani! Acum a apărut o altă ediție, iar autorul ei , Ion Toma Ionescu (căruia i-am publicat în ultimii 24 de ani cinci volume de poezie cu fonduri provenite din sponsorizări! ) m-a șantajat în 2016 că va publica o alta ediție “completă” dacă nu-i public pe banii mei un nou volum de poezie ...
- Detalii
- Scris de: DN
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 0
Doar pentru că cineva a inventat ceva, nu înseamnă că a fost mulţumit de rezultat sau de modul în care a fost folosită invenţia sa. Mai jos aveţi cinci inventatori care au ajuns să-şi regrete creaţiile
J. Robert Oppenheimer/ Albert Einstein - bomba atomică
J. Robert Oppenheimer, directorul laboratorului Los Alamos în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, este creditat cu invenţia bombei atomice, însă aceasta n-ar fi fost posibilă fără munca lui Albert Einstein.
În ciuda asocierii sale cu formaţiuni de stânga, Oppenheimer a salutat oprtunitatea de a juca un rol în efoturile de război. Ulterior, însă, a ajuns să fie aibă sentimente incercte în legătură cu bomba atomică. ”Nu am niciun fel de remuşcare în legătură cu fabricarea bombei... În legătură cu felul în care am folosit-o, înţeleg de ce s-a întâmplat aşa şi apreciez nobleţea cu care oamenii cu care am lucrat au luat decizia. Dar nu am sentimentul că nu s-a procedat corect. Ultimatumul dat Japoniei a fost plin de platitudini pioase... guvernul nostru ar fi trebui să fi spus lumii şi Japoniei cu mai multe claritate ce înseamnă bomba”, a spus el.
Einstein s-a exprimat mai puţin echivoc. Ani mai târziu el a spus că regreată semnarea scrisorii pentru preşedintele Roosevelt, în care îi cerea să sprijine cercetarea privind reacţiile nucleare în lanţ şi folosirea acestora ca o armă. La acea vreme, el credea că germanii fac deja acest lucru. ”Dacă aş fi ştiu că nemţii nu vor reuşi să producă o bombă atomică, nu aş fi ridicat un deget”, a recunoscut fizicianul.
Citește mai mult: Cinci inventatori care au ajuns să-şi regrete creaţiile