După ce s-a certat cu rabinul Moses Roses, scriitorul Pompiliu Marcea a fost găsit mort în Lacul Herăstrău
La fel de inexplicabil, în același context conflictual, alți doi susținători ai Operelor Complete ale lui Eminescu, au avut morți suspecte.
Poetul Ion Lotreanu a fost găsit spânzurat la data de 22 mai 1985, iar Alexandru Oprea, editorul Operelor lui Eminescu, a ...
- Detalii
- Scris de: Adrian SIMEANU
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 0
Adolescență de excelență
Doi elevi din București. Sunt în clase la ”Enescu” și nu peste mult vor sui pe scene. Etalând talentu`, voința și studiul într-un tot solistic vizibil de-acu`. Le-am urmărit, mulțumit, recitalul. Într-un amfiteatru universitar. O evoluție convingătoare și cuceritoare, clar promițătoare. Fincă Sbranca și Salinas așa s-au înfățișat. Concentrați, dedicați și dotați pentru instrumentu` balșoi, negru și lucios. Fără grabă și trac s-au așezat în fața-i, gingaș clapele i-au șters și sunete varii țâșniră potop de sub degete zburdalnice foc. Băieții ăștia arătând curajos ce frumos curg sunetele ingenios rostuite de corifei. Vijelios sau duios, după caz, neîndoios maiestuos.
- Detalii
- Scris de: Alexandru Voiculescu
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 0
Practica înmormântării la egiptenii antici este mai complexă decât se credea până acum, conform unei noi descoperiri.
Multe popoare antice, inclusiv egiptenii, îşi îngropau morţii în oale din ceramică sau în urne. Despre această practică funerară se credea că era numai în cadrul oamenilor cu o situaţie materială precară, fiind întâlnită în cea mai mare parte la nou-născuţi sau copii.
Conform unui nou studiu realizat de arheologul Ronika Power şi egiptologul Yann Tristan, de la Universitatea Macquarie din Sydney, care a cuprins analizarea a 46 de situri arheologice, multe dintre ele lângă Nil şi datând din 3000 până în 1650 î.e.n., această practică era mai extinsă.
Citește mai mult: De ce multe popoare antice, inclusiv egiptenii, îşi îngropau morţii în oale?
- Detalii
- Scris de: Adrian SIMEANU
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 0
Călătoru' cărturar, contemporan cronicar
Este, în cazu` de față, Titus (Constantin) Vîjeu. A multe știutor, prin lume umblător. Pe foaie scriitor, de carte autor. Poet, traducător, fertil cugetător și harnic călător. Pământu-n lung și lat intens a colindat. Ochiu` și-a bucurat, secvențe-a adunat. Mintea și-a încărcat și s-a pus pe lucrat. A povestit bogat, eseuri a creat, cultură a iscat cu vârf și îndesat. Căci strânsura din volume (”Miazăzi – Miazănoapte”, ”Memorie de rezervă”, Ed. CLUSIUM, 1996, 2000) o dovedește clar. Și ne arată cert un condeier cu har...
A fost și-n Nord, și-n Sud, și-n Vest. Pe ape și pe sus, pe jos și cu folos. Prin porturi și aeroporturi. Catedrale, monumente. Teatre, universități. Muzee și parcuri. Pe străzi nenumărate, de ani, vitrine, oameni specific încărcate. Când s-a întors acasă, s-a așezat la masă și le-a descris pe rând.
- Detalii
- Scris de: Eliza Vlădescu
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 0
Kate Spade și Anthony Bourdain. Un designer de modă și un chef/om de televiziune. Doi oameni faimoși, înstăriţi, care la vârsta de 55 și, respectiv, 61 de ani au hotărât să își ia viaţa, ambii luna trecută. Două cazuri care au șocat opinia publică și ne-au readus aminte că nu există multe garanţii împotriva suferinţei sufletești, nici faima, nici banii și nici măcar anii înţelepţiţi de vreme.
Șocul a fost pe măsura diferenţei dintre personalităţile celor doi. Prin popularizarea culturilor culinare din toată lumea, Bourdain și-a făcut un ţel în viaţă să spargă orice bariere culturale, distanţe sau norme care ţin oamenii departe unii de alţii. Bourdain mânca și discuta cu președintele Obama la o masă micuţă din Hanoi la fel de lejer și autentic cum discuta cu orice bătrânel de pe marginea drumului care vindea pește. Dragostea lui pentru aventură, prieteni și povești inspiraţionale remarcabile l-a făcut mai faimos decât curiozităţile sale culinare.
- Detalii
- Scris de: Lucian Negrea
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 0
Reputatul teolog, traducător și scriitor Cristian Bădiliță, doctor în istoria creștinismului antic al Universității Sorbona și specialist în literatura patristică greacă și latină, arată că celebrul motto al SRI "Patria a priori" este un non sens în limba latină, fiind tradus greșit. Practic, cei de la SRI au cheltuit milioane de euro pentru a-și inscripționa toate obiectele din arsenal cu un motto tradus greșit.
"Aviz sefului SRI, Eduard Hellvig. Chelului tichie de margăritare îi lipsește. SRI-ului, deviza latinească.
Dar dacă tot ați dorit deviza latinească de ce nu ați apelat la un specialist, adică, la un latinist.
- Detalii
- Scris de: Adrian SIMEANU
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 0
Un trubadur neobosit
Era o vreme, în tinerețea-mi, când folkul în suflet adânc ne intra. Cu poezia și melodia, cu armonia și nostalgia ce le conține din plin. Cin` l-a ascultat, nu l-a mai uitat. Așa că și astăzi fani are destui, de rafinament oricând nesătui...
Am constatat înc-o dată recent. La întâlnirea cu Ovidiu Scridon. Care, după peregrinări prin Apus, s-a întors acasă și colindă neostenit cu ghitara și muzicuța, cărțile cu poezii și amintirile multe adunate în timp...
S-apropie de cincizeci, da` se ține bine. Este târnăvean și s-a arătat mustind de alean.
- Detalii
- Scris de: Adrian SIMEANU
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 2
Coruri în festival
La Curtea de Argeș, Pitești, Topoloveni, săptămâna trecută. Sub titulatura, din veacu` trecut consacrată, ”D. G. Kiriac”. Manifestare de profil cu tradiție. Care adună, în ăst iunie ploios, ansambluri din Ialomița, Dâmbovița, Alba, Prahova, Argeș, Constanța, Cluj, Vrancea, București și Grecia. S-a cântat bogat, cu drag, variat. Firește, vârf de lance, din Capitală, corul de cameră ”Preludiu”. Dirijor, de-o viață, Voicu Enăchescu...
Pentru argeșenii care mai iubesc genul, această a douăzeci și șasea ediție a reprezentat și ea, cinci zile la rând, prilej așteptat de a-l asculta. Și-a aplauda efortu` celor care se mai învrednicesc să le aducă-n auz fel și fel de melodii, armonii, a cappella. De la madrigal, pân` la contemporan și religios. Fie ca viitoarea-ntâlnire să se arate mai cuprinzătoare, mai atrăgătoare, mai înfloritoare. Dovedindu-se, ca și pân-acu`, deplin emblematică pentru județu` gazdă. Și-un binevenit omagiu adus profesorului Gheorghe Gomoiu. Animatoru-i, azi dispărut dintre noi, ce păcat...
- Detalii
- Scris de: Alfred Marx
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 1
Credinta si marturisire
Pentru ce, deci, Ilie i-a ucis pe profetii lui Baal?
Uciderea de catre Ilie a profetilor lui Baal (III Regi 18, 40) nu este un simplu element anecdotic al povestirii, din contra, ea constituie elementul esential al unui rit efectuat in urma unei catastrofe de amploare nationala, rit care poate fi calificat ca rit de "iesire din catastrofa".
Presupunerile care stau la baza acestui rit se regasesc in codul sacerdotal si stau la baza legislatiei sale penale.
Convocati de regele Ahab, la initiativa lui Ilie, pe muntele Carmel profetii lui Baal si Ilie se intrec, in prezenta intregului Israel, intr-un surprinzator concurs de sacrificii destinat sa demonstreze cine dintre Baal si Iahve este Dumnezeu. Pentru aceasta fiecare la randul lui a pregatit cate un taur pentru sacrificiu punand bucatile de carne pe bucatile de lemn asezate pe altar, cerand apoi dumnezeului lor sa aprinda focul pe rugul de sacrificiu. Si, in timp ce cei 450 de profeti ai lui Baal, in ciuda rugaciunilor lor timp de ore intregi nu obtin nici cel mai mic semn de reactie din partea lui Baal, Iahve raspunde rugamintii lui Ilie si trimite focul din cer care consuma ofranda si pietrele altarului si praful si apa pe care Ilie le raspandi-se peste tot.
Dovada este adusa magistral: Iahve, singur, este Dumnezeu. Nefiinta si chiar inexistenta lui Baal este demonstrata in cel mai spectaculos mod, Ilie triumfa! Imediat isi prinde adversarii, ii duce la torentul Chison si acolo ii injunghie, unul cate unul (III Regi 18, 20-40).
- Detalii
- Scris de: ION BULEARCA
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 0
Prietenul meu poetul si prozatorul Ion Toma Ionescu, l-a etichetat intr un frumos expozeu intitulat semnimificativ - SEMN DE PRIETENIE-
Nu sunt poet( dar cochetez cu ritmul si rima,uneori cu pamfletul) nu sunt scriitor( dar scriu uneori cronici ,nu stiu insa cat de interesante sunt- eu le postez insa in grupul pe care l administrez cutia de viteze),vazand numele domnului Rosiianu ( placandu mi umorul sau in prezentare de profil pe fb- femeie de serviciu la ECreator)am indraznit sa i solicit sa intru in randul cunoscutilor virtuali,nu mare mi a fost mirarea cand am primit acceptul ff repede si un mesaj in care imi solicita o fotografie , arata ff franc acordul de a publica in revista ECreator( auzisem despre ea desi sunt la mare distanta de Baia Mare) cuvinte scrise de mine.
Citește mai mult: Ion Romeo Rosiianu un nume care a rezonat in intuitia mea
- Detalii
- Scris de: Adrian SIMEANU
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 0
Maiu-nvecinat fiindu-le propice. Celor care mai au drag de slova tipărită. Și trec pragu` Bibliotecii ”Dinicu Golescu”, din urbea Pitești, căutând-o vrednic. Eu voi semnala acuma vreo patru. Cronologic și succint. Doar curiozitatea vrând a stârni. Măcar spre a frunzări volumele-n speță, cândva, după gust...
Întâi, ”Fericirea e un ac de siguranță”. Vorbe cu tâlc strânse laolaltă de Răzvan Exarhu. Teleast cunoscut care, iată, a dat-o pe scris. Despre una, alta din viața curentă. A populației autohtone, emancipată nepotrivit. Găunos și necioplit. Prezentator lămuritor, Octavian Mihail Sachelarie, director al instituției gazdă...
Apoi, ”O mie și una de femei”. ”Un roman senzual și fermecător”. Plin de ”erotism și tragic”. Autor, Ion Munteanu, de pe plai doljean. L-au comentat în fel și chip numitu` director, da` și Augustin Doman, șef la o revistă veche argeșeană. Alexandru Iosub, meșter dirijor la Craiova. Ionel Bușe, filosof oltean universitar. Ioan Lascu, tot din Bănie, critic literar mai mereu prin ziar. Jan Dumitrașcu, conducător la filarmonica loco. Opu-i consistent, vom vedea, în timp, de-i și rezistent. Lectura, firește, ne va lămuri. Și vânzarea lui, atât cât va fi...