Poezii de Adriana Claudia Marcu

Nicăieri

Mă îndrept spre nicăieri ,
Purtând un dor cu mine
Te port pe ale mele alei
Ținând al tău chip in al meu suflet răvășit .
Se pornesc ploi reci ,
Curgi și tu lacrima nu vrei sa te oprești ,

Iar tu iubite draga ,
Unde vrei sa pleci ,
La ce poartă te poposești .
Mă bate vântul ,
Inima de teamă îmi îngheață ,
Te aștept să te întorci
Dar ti-ai ales altă stradă .
S-au stins felinare ,
Doar o strada întunecată ,
Mai curge din cer cate-o stea căzătoare
Dar iubirea dintre noi moare .


CUI SA-I SPUN

Cui să-i spun că mă doare,
Când tu nu-mi dai ascultare
Cui să-i cer îndurare
Să-i spun că sufletul îmi moare .
Cui să-i spun ca inima mi-e încătușată
Că tu , nu ești cel de altădată
Că mi-ai fost ispita ,
Și mi-ai lăsat lacrima ce mă alină .
Cui să-i spun că tu nu mai ești
Omul din ale mele scrise povesti ,
Cui să-i spun când mi-e dor ,
Când tu ești călător.


AM NUMIT STELE

Mi-am ales un pumn de stele ,
Și le-am pus nume tuturor .
Le-am privit cu bucurie ,
Marea sclipire a lor .
Am privit și stele căzătoare,  
Cu dorință le-am întâmpinat.
Le-am privit cum se prăbușesc,
Praf de stele , le-am chemat .
Mi-am cautat și steaua mea ,
Cu dorința să scriu un nume pe ea ,
Dar ea pe cer nu era ,
Undeva căzută,  
În așteptarea mea zăcea.



LASA-MI PRIMAVARA

Lasă-mi primăvară în suflet ,
Ochi să-mi vadă fericire..
Lasă-mi primăvara să-mi împletească ,
Coronițe din flori de câmpie
Dealurile să-mi răsune a melodie .
Lasă-mi primăvară
În cântec de pasarele ,
Sa ascult în liniște pârâul
Ce desparte doua poiene .
Lasă-mi primăvară
Pe iarba inverzita-n codru ,
Printre rămurele razele de soare,
Să-mi mângâie din suflet, a mea durere .
Lasă-mi primăvară,
Sa ma trezesc în dimineața
Cu ciripit de pasarele ,
Sa respir prin parfum de flori de mere .
Lasă-mi primăvară,
Sa ma bucur de tine ,
Răsfoind într-o carte ,
Mai apoi sa scriu despre noi.


SUFLETE GOALE

Ma lovesc de oameni triști ,
Cu sufletul gol .
Ce se îneacă în alcool .
Ma lovesc de caractere reci ,
Ce îți spun te iubesc ,și nu trebuie sa pleci .
Dar în sufletul lor ,
Sunt ace de gheata ce te lovesc ,
Și cum pot sa mai iubesc
Dacă de suflete goale ,ma lovesc .
În ei zace pustietate ,
Sufletele unor fantome, ce aleargă în noapte
Iubirea se vinde…
Pe tine te arata în oglinda
Ca pe alba ca zăpadă în sicriu .
Aștepți doar printul sa te sărute ,
La viata sa revii.
Dar nu ești Isus de pe cruce
Sa reînvi a treia zi .
Asa ca lasă-ti sufletul de-o parte ,
Într-o zi va veni acel ce le va îndrepta pe toate,
Fără ca tu sa mai stai singura în noapte.
Sa îți plângi în palme ca nu se mai poate.
Și lasă sticlele pline cu alcool,
Arunca și pachetul ala de țigări ce e  gol,
Suflete, mergi mai departe ,
Ai în fata viitor .


IMI ESTI

Îmi ești muza printre rânduri,
Adierea mea lină între gânduri.
Îmi ești poveste în a mea carte ,
Descântec sa ma porți pe brate .
Îmi ești torță  în inima ,
Strada să-ți urmez ,
Promițând  pana la moarte , pași dragostei să-ți veghez .
Îmi ești înger prin viață ,
Sufletul ce-mi dezgheață,
Ești floare rară ,
Prinsa în paru-mi  despletit
Sa te port cu mine o viata întreaga,  de la apus la răsărit.


A TA

Rupe-mi bucati din inima
Si ascunde-ti ranile
Aduna-mi lacrimile din urma
Si aprinde-mi stelele .
Sufletu-mi este negru taciune ,
Dar tu sadeste-mi in el , multa iubire
Dai parfum de primavara
Si in fiecare zi, soarele sa-i rasara .
Lasa-mi in fiecare dimineata
Sarutul cu aroma de cafea
Fa-mi in fiecare zi eterna vara ,
Si eu promit , sa fiu intreaga viata a ta .