Motto: „Așa cum o zi plină de evenimente aduce după sine un somn dulce, la fel o viață trăită din plin este încununată de o moarte ferice.” Leonardo da Vinci
A trecut un an de când Ioan Romeo Roșiianu a plecat dintre noi, dar parcă nici acum nu ne-am obișnuit cu absența lui. Sunt oameni care trec prin viața noastră și oameni care lasă urme adânci, ...
Biografiile oamenilor mari nu sunt „linii drepte”, trasate în laboratoare sterile de moralitate. Uneori, cele mai profunde spirite se nasc din coliziunea cu propriile prăpăstii. Valoarea unui om nu se măsoară prin absența greșelii, dar prin uriașa forță de a se ridica, de a se reinventa și de a dărui celorlalți. Poetul și ziaristul Ioan-Romeo Roșiianu ...
După ce s-a certat cu rabinul Moses Roses, scriitorul Pompiliu Marcea a fost găsit mort în Lacul Herăstrău
La fel de inexplicabil, în același context conflictual, alți doi susținători ai Operelor Complete ale lui Eminescu, au avut morți suspecte.
Poetul Ion Lotreanu a fost găsit spânzurat la data de 22 mai 1985, iar Alexandru Oprea, editorul Operelor lui Eminescu, a ...
Scriitorul maramureșean Vasile Muste s-a stins din viață la vârsta de 70 de ani. Poet și om de presă, acesta a lăsat în urmă o operă construită în peste cinci decenii de activitate literară și o contribuție importantă la viața culturală a Sighetului.
Născut la 30 ianuarie 1956, în Coruieni, localitate cunoscută astăzi sub numele de Coroieni, Vasile ...
Odată cu noua stagiune. A douăzecea la număr. Ce-a debutat cu un excelent concert al Orchestrei de Tineret Pitești. Dirijor Tibi Dragoș Oprea. Urmat de un recital, de Ziua Națională a Chinei, de alt recital cu muzică din ambele țări, susținut de violonista Diana Jipa și Marius Doniga la pian. A urmat Alex. Tomescu, violonist de top și un cvartet ...
A plecat și Mircea M. Ionescu de pe pământ...
S-a dus la Ceruri să comenteze meciuri și să scrie piese de teatru printre nori. L-am cunoscut demult și mi-a fost un bun coleg de presă. Când și când vorbeam la telefon. L-am întâlnit pe viu acum un an sau doi la Festivalul de Teatru de Studio desfășurat la „Davila" piteștean. Unde i-am văzut o excelentă ...
În societatea tradiţională, căsătoria reprezenta cel mai complex
fenomen folcloric, având interferenţă cu toate celelalte manifestări folclorice.
Unele obiceiuri nupţiale maramureşene s-au pierdut sau sunt pe cale de a se pierde sau de a se contamina cu obiceiuri preluate din alte zone ale ţării sau chiar cu tradiţii importate de peste hotare de către cei care ...
Nunta este unul dintre cele mai importante obiceiuri în comunitatea tradiţională atât pentru viitoarea familie, cât şi pentru structura de neam.
În locuinţele monocelulare, camera de locuit casa, îndeplinea toate funcţiile familiei. Astfel, pentru a evita pericolele viitoare, concepţia, naşterea, căsătoria şi moartea se realizau în acest spaţiu sacru şi intim.
Fondator al revistei „Moara lui Gelu”, scriitorului și jurnalistul Dragoș Gelu s-a născut la 22 februarie 1967, în Lucăcești, și face parte din categoria personalităților maramureșene recunoscute pentru bogata activitate pedagogică, literară și culturală. Profesor dedicat, jurnalist, poet și coordonator de proiecte editoriale, dl. Dragoș Gelu a debutat în ...
O asemenea cercetare nu poate să facă abstracţie de cele două publicaţii principale care apăreau la Bucureşti şi care erau publicaţii ale Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti, mai exact ale U.A.S.C.R.-ului: Amfiteatru (1966-1991)şi Viaţa studenţească (1956-1989). Trebuie aşadar făcută o distincţie clară între revista de universitate şi ...
Marian Ilea: Domnule Nicolae Breban, domnule Augustin Buzura,
cred că oriunde v-aţi afla, aveţi în memorie un loc drag, o amintire legată de Baia Mare.
Nicolae Breban: Eu m-am născut în acest oraş, dar foarte curând, pe când aveam eu doi ani, prin '36, tatăl meu care pe-atunci fusese funcţionar la episcopie, a fost numit preot paroh în comuna Recea, unde în '40 a ...
În acelaş timp
În viaţă se întâmplă
că în acelaş loc
în acelaş timp
unii se chinuie
în sfâşietoare
dureri
alţii înnebunesc
de prea multe
plăceri
în aceeaş zi
în acelaş bloc
la aceeaş oră
pe aceeaş scară
pe unul îl ridică
veseli spre casă
pentru prima oară
din acelaş bloc
de pe aceeas scară
trişti şi îndureraţi
pe altul îl coboară
pentru ultima oară
însă la amândoi
li se aduc aceleaşi
flori - busuiocul
Apocalipsă
Se întoarce
lumea pe dos
morţii par vii
iar viii par morţi
nu mai au nici simţ
nici inimă nici miros
nici gândire nici minte
sunt pur şi simplu
o grămadă de oseminte
înfăşate în scutece de piele
palidă şi vineţie
de li se văd plexurile
le sunt ignorate
aspiraţiile şi
cenzurate
visările
În competiţia vieţii
Alergăm ca atleţii
de la mic la mare
în competiţia vieţii
să creştem alergăm
să ne îndrăgostim
o şcoală să absolvim
alergăm
după slavă după funcţii
uitând de valori şi principii
alergăm
după bani haine
în trend sofisticate
după maşini scumpe
şi case-palate
alergăm
să punem băutură scumpă
pe masă la fel şi mâncare
că dă stilul sănătos de viaţă
e la mare căutare
alergăm fără să ne oprim
nu ne ajunge timp
pentru copii şi părinţi
să gândim să ne dorim
oameni să fim sincer să iubim
şi doar ajungând
la finişul vieţii
ne întrebăm
oare ce diplomă
ni se va decerna
unii vor fi trişti
dezamăgiţi
şi amarnic vor regreta
însă greşelile făcute
nu se mai pot
repara
Frumos şi urât
Lăsa-ţi frumosul să fie
expus la vedere
să fie văzut
spus auzit
îndrăgit
atins
urâtul să fie tăinuit
de nimeni văzut
auzit folosit
să nu poată
provoca
nicicând
nimănui
durere
şi rău
Dangăt de clopote
Bat iarăşi clopotele cu dangăt
obosit
prevestind un alt măcel
fără de sfârşit
au bătut când ţara pârjolită
a fost
furată trădată de mancurţi
şi de hoţi
acum este jefuită fără
precedent
năvălită de un torent
impetuos
clopotele bătând au răguşit
când hunta
împinge sabia hoţiei
în inimă prin os
opriţi-vă cât încă se mai poate
opriţi-vă din cumpărat
pe cei vii rătăciţi
şi încetaţi să mai trădaţi
sufletele moarte
lăsaţi flacăra speranţei
ce pâlpâie în ochii
şi cugetul
tinerii generaţii
foc să ia
nu o stingeţi
opriţi-vă
cât încă se mai
poate ...
Speranţă
Uneori viaţa e crudă cu noi
cu radiera problemelor
ne şterge speranţa
şi dulceaţa visărilor
ne împinge cu
înverşunare
la marginea prăpastiei
de unde se pare
că nu prea ai
scăpare
eşti prins între
cerul noros întunecat
şi fundul pâmântului
cu focu-i infernal
care îţi arde sufletul
scos deja la mizat
să cedezi e calea
cea mai uşoară
chiar de te simţi
o pasăre cu aripile
frânte
încearcă să zbori
zbate-te ridică-te
şi acolo sus
după negrii nori
vei găsi lumina
care te va ajuta
să înţelegi
cât de frumoasă
este viaţa
La răscruce
Cine sau ce suntem
la răscrucea dintre
moarte şi viaţă
un mormânt părăsit
ori o casă luxoasă
un bogat îngânfat
ori un biet oropsit
un nor destrămat
şi pe cer rătăcit
ori o plantă din
glastră ce tocmai
frumos a înflorit
cine vom fi
când vom pleca
cu ce am venit
un suflet rătăcit
înnegrit ruşinos
ori curat smerit
şi luminos
să luăm aminte
că în eternitate
nu există minciună
nici pile nu-s
este doar stimă
egalitate
şi dreptate