Motto: „Așa cum o zi plină de evenimente aduce după sine un somn dulce, la fel o viață trăită din plin este încununată de o moarte ferice.” Leonardo da Vinci
A trecut un an de când Ioan Romeo Roșiianu a plecat dintre noi, dar parcă nici acum nu ne-am obișnuit cu absența lui. Sunt oameni care trec prin viața noastră și oameni care lasă urme adânci, ...
Biografiile oamenilor mari nu sunt „linii drepte”, trasate în laboratoare sterile de moralitate. Uneori, cele mai profunde spirite se nasc din coliziunea cu propriile prăpăstii. Valoarea unui om nu se măsoară prin absența greșelii, dar prin uriașa forță de a se ridica, de a se reinventa și de a dărui celorlalți. Poetul și ziaristul Ioan-Romeo Roșiianu ...
După ce s-a certat cu rabinul Moses Roses, scriitorul Pompiliu Marcea a fost găsit mort în Lacul Herăstrău
La fel de inexplicabil, în același context conflictual, alți doi susținători ai Operelor Complete ale lui Eminescu, au avut morți suspecte.
Poetul Ion Lotreanu a fost găsit spânzurat la data de 22 mai 1985, iar Alexandru Oprea, editorul Operelor lui Eminescu, a ...
La momentul actual, speranţa medie de viaţă la nivel mondial este de 71 ani pentru bărbaţi şi 73,5 ani pentru femei.
Scriitorul maramureșean Vasile Muste s-a stins din viață la vârsta de 70 de ani. Poet și om de presă, acesta a lăsat în urmă o operă construită în peste cinci decenii de activitate literară și o contribuție importantă la viața culturală a Sighetului.
Născut la 30 ianuarie 1956, în Coruieni, localitate cunoscută astăzi sub numele de Coroieni, Vasile ...
Odată cu noua stagiune. A douăzecea la număr. Ce-a debutat cu un excelent concert al Orchestrei de Tineret Pitești. Dirijor Tibi Dragoș Oprea. Urmat de un recital, de Ziua Națională a Chinei, de alt recital cu muzică din ambele țări, susținut de violonista Diana Jipa și Marius Doniga la pian. A urmat Alex. Tomescu, violonist de top și un cvartet ...
Povestea celor trei vorbe
Un om o slujit pă tri vorbe, tri ani. Demult, multă lume-n sărăcie, Dumnezău de noi să ştie.
S-o dus un băiet, s-o-nsurat şi-o luat femeia şi n-o trăit numa' două săptămâni cu ea. O vinit ordinu' şi o plecat în război. Şi-n război şi-n lagăr mulţi ani.
Cum s-o gătat ...
În societatea tradiţională, căsătoria reprezenta cel mai complex
fenomen folcloric, având interferenţă cu toate celelalte manifestări folclorice.
Unele obiceiuri nupţiale maramureşene s-au pierdut sau sunt pe cale de a se pierde sau de a se contamina cu obiceiuri preluate din alte zone ale ţării sau chiar cu tradiţii importate de peste hotare de către cei care ...
Nunta este unul dintre cele mai importante obiceiuri în comunitatea tradiţională atât pentru viitoarea familie, cât şi pentru structura de neam.
- De la Craiova până în Bulzeşti sunt vreo 25-26 km, pe vechiul drum dintre Bănie şi Rm. Vâlcea. Cam tot atâţia însumează şoseaua principală a comunei, cu sate ,,înşirate ca mărgelele pe aţă”, după cum scria Marin Sorescu. De unde vine numele Bulzeşti? Are legătură cu ,,bulz”, cuvânt cu evidente rezonanţe dacice, precum ...
Fondator al revistei „Moara lui Gelu”, scriitorului și jurnalistul Dragoș Gelu s-a născut la 22 februarie 1967, în Lucăcești, și face parte din categoria personalităților maramureșene recunoscute pentru bogata activitate pedagogică, literară și culturală. Profesor dedicat, jurnalist, poet și coordonator de proiecte editoriale, dl. Dragoș Gelu a debutat în ...
O asemenea cercetare nu poate să facă abstracţie de cele două publicaţii principale care apăreau la Bucureşti şi care erau publicaţii ale Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti, mai exact ale U.A.S.C.R.-ului: Amfiteatru (1966-1991)şi Viaţa studenţească (1956-1989). Trebuie aşadar făcută o distincţie clară între revista de universitate şi ...
1. ŢARA MEA
De-ar fi să mai prind viaţă încă o dată,
Şi nu ar fi tot pe acest pământ, în ţara mea,
M-aş zbate cât de mult şi din făptura toată,
Pân-aş găsi tot drumul cel frumos spre ea.
Numai aici vreau să ascult cum susură izvorul,
Şi să cutreier prin pădurile cu brazi înalţi,
Pe-ntinsa glie-a ţării să mă-ntâlnesc cu dorul,
Şi să privesc toţi vulturii în zbor peste Carpaţi.
Doar pe acest tărâm, să mai recit din Eminescu,
Duioase versuri de iubire şi pentru ţara dragă,
Tresalte inima -n feerica muzică a lui Enescu,
În izul cel plăcut de flori şi fructul copt de fragă,
Şi tot aici să recitesc din frumoase şi, dragi;; Amintiri''
Scrise de Creangă în dulcele, plăcut şi frumos grai,
Prin glasuri multe,fremătânde şi voioase de copii,
S-alerg şi eu pe-al ţării mele, drag şi unic plai.
2. TRISTEȚEA COPACILOR
Sunt trişti copacii, iarăşi plâng,
Deplâng şi eu durerea lor,
În ploaia sorții, frunze curg,
Se-aşează pe pământ şi mor.
Sunt trişti copacii, nu se-aud ,
Nici păsări ciripind pe crengi,
În stoluri multe, fremătând,
Doar cu privirea le întreci.
Sunt trişti copacii şi eu sunt,
Aş vrea doar frunza înverzită,
Să ştie dorul şi-al meu gând,
Şi viața-mi, petrecută....
3. PĂRINŢI DRAGI
Deschid sfioasă poarta scorojită,
Şi intru-n curtea goală, părăsită,
În gând mă-ntreb;oare aţi existat,
Părinţii mei cei buni şi dragi?
Aşa de trist este al casei prag,
Fără de chipul vostru blând şi drag,
Cuprinsă-i curtea de o veşnică tăcere,
Şi dorul cel de voi,şi de durere....
La geam, perdeaua este trasă,
Nu mai aud nici vorbe-n casă,
Mai bine uşa n-aş mai descuia,
Se rupe sufletul îmi plânge inima.
Atât, doar amintirile-au rămas,
De când pe-aici, voi aţi făcut popas,
S-au ofilit şi florile de la fereastră,
Tânjind, oftând de urma voastră.
Aş vrea să vă mai văd măcar o dată,
Şi să mă aşteptaţi cu drag la poartă,
Cu toţii să păşim al casei prag,
Părinţi ca nişte sfinţi şi îngeri dragi!
4. IUBITO..iarna
Iubito iarna, te mângâie uşor prin plete,
Dansează neaua-n urma pasului grăbit,
Veşmânt din stele argintii şi albe ghete,
Se-aşează-n straturi peste trupul tău dorit.
Se zbate-ntruna vântul rece pe la tâmple,
Un câmp de gheaţă se desfăşoară-n jur,
Bătrânul brad de multă chiciură se umple,
Arbuştii cei micuţi îşi pun, nou abajur.
Iubito iarna, se aşterne în calea ta,
N-o voi lăsa să -ngheţe al tău suflet,
Dragostea mea de veghe îi va sta,
Cu beculeţe mii şi clopoţei în