O lacrimă spartă

Cristale presărate

Din lacrimă născute,

Să tot fie o mie

Faţa uşor mi-o udă.

Spălând cu-a lor putere

Mâhnirea ce e durere,

Când ochii mei

Plâng trişti

Şi încărcaţi

De durerea

Răului.

Lipsă de iubire

Pentru mine

Tine … Omenire!

 

Luna

 

Lună,

Stele,

Cer senin

Toate împreună vin,

Mă-npresoară

Şi-mi zâmbesc,

Toate nestemate

Preţuiesc!

„Ştiu” ele ce „ştiu”

Dacă la mine … „viu”,

Cu drag şi cu dor

La urechi

Să mi se pună

Să nu-mi trebuiască-n veci.

Alţi cercei de prins

În urechi,

Au de gând – ştiu eu

Să mă facă părtaşă

La dansul de Lună

Şi stele,

Pe cerul

Senin al

Inimii mele!

 

Mulţumesc!

 

Cuvânt înainte

Mulţumesc!

Cumpăr o pâine

            (spun) mulţumesc.

Cui?

Lui Dumnezeu întâi,

Iar apoi vânzătoarei

            (spun) mulţumesc.

Cui?

Bărbatului care

Îmi dă voie

Să intru prima

Oriunde …

            (spun) mulţumesc.

Cui?

Lui Dumnezeu, pentru că …

A avut minunata

Inspiraţie să mă facă

Pe mine, pe tine

Femeie şi Bărbat!

 

Mama

 

Mamă bună,

Mamă dragă!

Mamă fiind

şi eu,

Ştiu acum

Ce-nseamnă, o…

Jertfă pusă

La picioare, de

Icoane şi

Sfinte daruri,

De dragoste

Pentru copii.

AMIN!

 

Omul bun, de omenie!

După fapta bună

            Se ştie!

Şi deloc după etnie!

 

Sau!

Ce frumoasă-i lumea!

Divers colorată

Asta-i armonia

De Dumnezeu lăsată!

 

Telefonul mobil

Dragă mobile, dragă!

Fă bine nu mai suna,

Când îmi ascult confraţii

Ca să le pot oferii: OVAŢII!

 

INIMA

  Inima cui?

  Şi de unde?

  … e cumpărată?

  … e luată?

  … e furată?

  Sau … e primită în dar?

  … cine mai ştie …

  Mai avem unii timp şi chef,

  să ne întrebăm?

  Nuu! Pierdere de timp!

  Inima … să ne ţină în viaţă,

            şi atât!

  … gândesc unii la rece

            şi posaci.

  Facă-şi treaba, (căci) avem alte treburi de făcut!

  AHA! Spune Dumnezeu la o răscruce de drumuri.

  Darul primit într-o bună zi,

  se va transforma într-o altă întrebare:

  • Omule ce-ai făcut cu EA!?

cu:

INIMA!

 

LINIŞTE şi ALBASTRU

 

                             … ştiu că e … linişte.

                             Şi mai ştiu că e …

                                      albastru,

                             … cerul, când e …

                                      senin,

                             râde la Soare!

                             Totul e (o) bucurie!

                             Bucuria liniştii albastre.

 

RÂD LAAA SOARE!

 

                             Privesc fericită spre razele

                                      Soarelui,

                             Bucuroasă că exist.

                             Bucuroasă că pot privi

                             … un Soare …

                             Încununat de razele sale,

                             … „agăţat” într-un colţ …

                                      … de cer …

                             … e chiar un … Soare?!

                             sau poate … o floare?

                             E sigur, însăşi VIAŢA!