Motto: „Așa cum o zi plină de evenimente aduce după sine un somn dulce, la fel o viață trăită din plin este încununată de o moarte ferice.” Leonardo da Vinci
A trecut un an de când Ioan Romeo Roșiianu a plecat dintre noi, dar parcă nici acum nu ne-am obișnuit cu absența lui. Sunt oameni care trec prin viața noastră și oameni care lasă urme adânci, ...
Biografiile oamenilor mari nu sunt „linii drepte”, trasate în laboratoare sterile de moralitate. Uneori, cele mai profunde spirite se nasc din coliziunea cu propriile prăpăstii. Valoarea unui om nu se măsoară prin absența greșelii, dar prin uriașa forță de a se ridica, de a se reinventa și de a dărui celorlalți. Poetul și ziaristul Ioan-Romeo Roșiianu ...
După ce s-a certat cu rabinul Moses Roses, scriitorul Pompiliu Marcea a fost găsit mort în Lacul Herăstrău
La fel de inexplicabil, în același context conflictual, alți doi susținători ai Operelor Complete ale lui Eminescu, au avut morți suspecte.
Poetul Ion Lotreanu a fost găsit spânzurat la data de 22 mai 1985, iar Alexandru Oprea, editorul Operelor lui Eminescu, a ...
Scriitorul maramureșean Vasile Muste s-a stins din viață la vârsta de 70 de ani. Poet și om de presă, acesta a lăsat în urmă o operă construită în peste cinci decenii de activitate literară și o contribuție importantă la viața culturală a Sighetului.
Născut la 30 ianuarie 1956, în Coruieni, localitate cunoscută astăzi sub numele de Coroieni, Vasile ...
Odată cu noua stagiune. A douăzecea la număr. Ce-a debutat cu un excelent concert al Orchestrei de Tineret Pitești. Dirijor Tibi Dragoș Oprea. Urmat de un recital, de Ziua Națională a Chinei, de alt recital cu muzică din ambele țări, susținut de violonista Diana Jipa și Marius Doniga la pian. A urmat Alex. Tomescu, violonist de top și un cvartet ...
A plecat și Mircea M. Ionescu de pe pământ...
S-a dus la Ceruri să comenteze meciuri și să scrie piese de teatru printre nori. L-am cunoscut demult și mi-a fost un bun coleg de presă. Când și când vorbeam la telefon. L-am întâlnit pe viu acum un an sau doi la Festivalul de Teatru de Studio desfășurat la „Davila" piteștean. Unde i-am văzut o excelentă ...
În societatea tradiţională, căsătoria reprezenta cel mai complex
fenomen folcloric, având interferenţă cu toate celelalte manifestări folclorice.
Unele obiceiuri nupţiale maramureşene s-au pierdut sau sunt pe cale de a se pierde sau de a se contamina cu obiceiuri preluate din alte zone ale ţării sau chiar cu tradiţii importate de peste hotare de către cei care ...
Nunta este unul dintre cele mai importante obiceiuri în comunitatea tradiţională atât pentru viitoarea familie, cât şi pentru structura de neam.
În locuinţele monocelulare, camera de locuit casa, îndeplinea toate funcţiile familiei. Astfel, pentru a evita pericolele viitoare, concepţia, naşterea, căsătoria şi moartea se realizau în acest spaţiu sacru şi intim.
Fondator al revistei „Moara lui Gelu”, scriitorului și jurnalistul Dragoș Gelu s-a născut la 22 februarie 1967, în Lucăcești, și face parte din categoria personalităților maramureșene recunoscute pentru bogata activitate pedagogică, literară și culturală. Profesor dedicat, jurnalist, poet și coordonator de proiecte editoriale, dl. Dragoș Gelu a debutat în ...
O asemenea cercetare nu poate să facă abstracţie de cele două publicaţii principale care apăreau la Bucureşti şi care erau publicaţii ale Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti, mai exact ale U.A.S.C.R.-ului: Amfiteatru (1966-1991)şi Viaţa studenţească (1956-1989). Trebuie aşadar făcută o distincţie clară între revista de universitate şi ...
Marian Ilea: Domnule Nicolae Breban, domnule Augustin Buzura,
cred că oriunde v-aţi afla, aveţi în memorie un loc drag, o amintire legată de Baia Mare.
Nicolae Breban: Eu m-am născut în acest oraş, dar foarte curând, pe când aveam eu doi ani, prin '36, tatăl meu care pe-atunci fusese funcţionar la episcopie, a fost numit preot paroh în comuna Recea, unde în '40 a ...
Parcurs
S-a oprit o literă prin frunzișul vieții
Și-a-nceput să-și strige dorul de cuvinte
Al cărui ecou s-a dus până la munții
De gânduri șoptite ca o rugăminte.
Auzind ecoul dorului divin,
Se trezi poetul din somnul cel fără de vise
Și culese litera ce stătea pe-un spin
Aflat din întâmplare pe cuvintele nescrise.
Un strop de sânge curse atunci din inima rănită,
Îl șterse rapid cu al său gând suav
Și așeză litera neprihănită
Pe al său condei brav.
De-ndată dorul dispăru
Și-n locul lui apăru
Un cuvânt ca prin farmec
Din litere prinse într-un dans sălbatec.
.............................................................................................................
Și-mi pare rău
Și-mi pare rău
Că astăzi omul des rostește
Cuvinte care dor
Sufletul ce tot rătăcește
După o clipă de amor
Ce a plecat în zbor
Spre cerul care n-are
Răgaz și tot vestește
Despre viața ce trece,
Despre chipul care în sufletu-mi se oglindește,
Dar îmi e străin de împlinirea ce râvnește
Un loc în inima ce nu vorbește.
Și-mi pare rău,
Și ochii îmi spun că ar vărsa o lacrimă
Pentru acea privire boemă,
Dar îi opresc, căci nu se merită să facă o dramă
Pentru cea care nu îi bagă în seamă.
Și-mi pare rău că timpul trece
Și se tot duce fără să-i pese
De viața ce tot petrece
Valsând desculță pe asfaltul rece.
...............................................................................................
E liniște în suflet
E liniște în suflet.
Tăcerea își face siesta în lumea ce îi aparține,
Doarme speranța sub cerul făr' de sunet,
Oare o fi bine?
E liniște în suflet.
Inima se curăță de spini,
Durerea s-ascunde printre mărăcini,
Fericirea își face loc printre ochii blajini.
E liniște în suflet.
Pacea pe scena vieții concertează,
Iubirea în ritmul ei dansează,
Nimic nu mai contează.
.............................................................................................................
Gândind
Gândind la clipele ce-n fugă au trecut,
Mă răscolește visul pe care l-am pierdut
În vâltoarea iubirii care nicicum nu a vrut
Să-și împlinească în calea mea destinul.
Gândind la zbuciumul mut
Al inimii îngândurate de demult,
Ascult ecoul ei plângând
În noaptea cu muze argintii.
Gândind, speranța îmi ridică
Condeiul de pe foaia adormită
Și-așază pe ea într-o clipită
Frânturi din inima rănită.
........................................................................................
S-a scuturat...
S-a scuturat copacul de speranță,
S-a îmbrăcat în flori de gheață,
Eu le-am cules cu aroganță,
Din ele mi-am făcut o cunună măreață.
S-a scuturat iubirea printre pașii rătăciți
Pe drumul uitării dintr-un timp prescris,
O caută inima cu ochii ațintiți
Pe fereastra dorului mereu scris.
S-a scuturat și gândul de amintiri trezite
De viscolul de vise din paradisul pierdut,
Și a luat calea lacrimilor stârnite
De suspinul tăcut.