Motto: „Așa cum o zi plină de evenimente aduce după sine un somn dulce, la fel o viață trăită din plin este încununată de o moarte ferice.” Leonardo da Vinci
A trecut un an de când Ioan Romeo Roșiianu a plecat dintre noi, dar parcă nici acum nu ne-am obișnuit cu absența lui. Sunt oameni care trec prin viața noastră și oameni care lasă urme adânci, ...
Biografiile oamenilor mari nu sunt „linii drepte”, trasate în laboratoare sterile de moralitate. Uneori, cele mai profunde spirite se nasc din coliziunea cu propriile prăpăstii. Valoarea unui om nu se măsoară prin absența greșelii, dar prin uriașa forță de a se ridica, de a se reinventa și de a dărui celorlalți. Poetul și ziaristul Ioan-Romeo Roșiianu ...
După ce s-a certat cu rabinul Moses Roses, scriitorul Pompiliu Marcea a fost găsit mort în Lacul Herăstrău
La fel de inexplicabil, în același context conflictual, alți doi susținători ai Operelor Complete ale lui Eminescu, au avut morți suspecte.
Poetul Ion Lotreanu a fost găsit spânzurat la data de 22 mai 1985, iar Alexandru Oprea, editorul Operelor lui Eminescu, a ...
Scriitorul maramureșean Vasile Muste s-a stins din viață la vârsta de 70 de ani. Poet și om de presă, acesta a lăsat în urmă o operă construită în peste cinci decenii de activitate literară și o contribuție importantă la viața culturală a Sighetului.
Născut la 30 ianuarie 1956, în Coruieni, localitate cunoscută astăzi sub numele de Coroieni, Vasile ...
Odată cu noua stagiune. A douăzecea la număr. Ce-a debutat cu un excelent concert al Orchestrei de Tineret Pitești. Dirijor Tibi Dragoș Oprea. Urmat de un recital, de Ziua Națională a Chinei, de alt recital cu muzică din ambele țări, susținut de violonista Diana Jipa și Marius Doniga la pian. A urmat Alex. Tomescu, violonist de top și un cvartet ...
A plecat și Mircea M. Ionescu de pe pământ...
S-a dus la Ceruri să comenteze meciuri și să scrie piese de teatru printre nori. L-am cunoscut demult și mi-a fost un bun coleg de presă. Când și când vorbeam la telefon. L-am întâlnit pe viu acum un an sau doi la Festivalul de Teatru de Studio desfășurat la „Davila" piteștean. Unde i-am văzut o excelentă ...
În societatea tradiţională, căsătoria reprezenta cel mai complex
fenomen folcloric, având interferenţă cu toate celelalte manifestări folclorice.
Unele obiceiuri nupţiale maramureşene s-au pierdut sau sunt pe cale de a se pierde sau de a se contamina cu obiceiuri preluate din alte zone ale ţării sau chiar cu tradiţii importate de peste hotare de către cei care ...
Nunta este unul dintre cele mai importante obiceiuri în comunitatea tradiţională atât pentru viitoarea familie, cât şi pentru structura de neam.
În locuinţele monocelulare, camera de locuit casa, îndeplinea toate funcţiile familiei. Astfel, pentru a evita pericolele viitoare, concepţia, naşterea, căsătoria şi moartea se realizau în acest spaţiu sacru şi intim.
Fondator al revistei „Moara lui Gelu”, scriitorului și jurnalistul Dragoș Gelu s-a născut la 22 februarie 1967, în Lucăcești, și face parte din categoria personalităților maramureșene recunoscute pentru bogata activitate pedagogică, literară și culturală. Profesor dedicat, jurnalist, poet și coordonator de proiecte editoriale, dl. Dragoș Gelu a debutat în ...
O asemenea cercetare nu poate să facă abstracţie de cele două publicaţii principale care apăreau la Bucureşti şi care erau publicaţii ale Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti, mai exact ale U.A.S.C.R.-ului: Amfiteatru (1966-1991)şi Viaţa studenţească (1956-1989). Trebuie aşadar făcută o distincţie clară între revista de universitate şi ...
Marian Ilea: Domnule Nicolae Breban, domnule Augustin Buzura,
cred că oriunde v-aţi afla, aveţi în memorie un loc drag, o amintire legată de Baia Mare.
Nicolae Breban: Eu m-am născut în acest oraş, dar foarte curând, pe când aveam eu doi ani, prin '36, tatăl meu care pe-atunci fusese funcţionar la episcopie, a fost numit preot paroh în comuna Recea, unde în '40 a ...
Se adânceşte tăcerea dintre noi!
Se adânceşte tot mai mult tăcerea dintre noi,
Iar tristeţii i-am căzut în plasă amândoi.
Tu mă priveşti nehotărât şi nu spui ce gândeşti,
Apoi te pierzi prin amintiri de nu te mai zăreşti.
Tu taci iar eu nu ştiu gândul ce-ţi ascunde
Şi ne risipim aiurea prin indoieli absurde,
Cândva mi-ai scris pe suflet clipe de iubire
N-aveam de unde şti, că vor deveni, o amintire.
Amintiri cu tine îmi stăruie mereu prin minte
Iar cât de tare mă apasă nu pot scrie în cuvinte
O vreme am vrut să le ascund în gândurile mele
Crezând că într-o zi, se va aşterne, uitarea peste ele.
Dar nu pot schimba trecutul nici amintirile s-alung
Ele vor rămâne veşnic în inimă şi în gând
În zadar aş vrea să cred că totul este încheiat
Dacă ele calcă peste răni ce nu s-au vindecat.
Oare s-a stins si ultima fărâmă de iubire dintre noi
Din basmul magic ce l-am scris cândva noi doi?
Ţi-aş asculta tăcerea dar tot mai mult aş vrea,
De crezi că încă mă iubeşti s-o spui cu gura ta.
Nădejde şi speranţă vreau să am din nou
Chiar dacă ştiu că n-o să fie totul prea uşor
Din greşeli vei învăţa şi tu, voi învăţa şi eu
Iar calea a rămas deschisă spre sufletul meu.
Aveai o vorbă ce-mi plăcea, poţi s-o mai spui odată?
Spunei ca dragostea adevărată nu moare niciodată.
Noi ştim în mintea noastră că altfel nu se poate,
Iar dacă aşa ne este scris, vom duce visul mai departe.
Iubitul meu !
Iubitul meu în noaptea asta
Să ne iubim ca şi când
Ar fi utima noastră noapte
Pe care o trăim pe pământ.
Să punem la uşă zăvorul
La geamuri să tragem oblonul
Apoi cuprinşi de tainice dorinţi
Să inventăm iubirea, din clipele fierbinţi.
În camera cuprinsă de tăcere
Dragostea să ne înalţe către stele
Cu pătimaşe îmbrăţisări şi mângâieri domoale
Să ne lăsăm cuprinşi de dulcea desfătare.
Să mă duci spre absolut
Apoi să o luăm de la-nceput
Când umbra nopţii se pierde-n lumină
Noi să ne iubim fără cortină.
Să ne iubim înfruntând
Trecerea nemiloasă a vremii
De păcatele lumii uitând
Gustând din fructul plăcerii.
Mai ţii minte, iubite, cum a nins?
Mai ţii minte, iubite, cum a nins?
Ningea ca în povestea dintr-un vis.
Ţi-aminteşti cum ne bucuram amândoi,
De fulgii de nea ce cădeau peste noi?
Ninge peste chipurile noastre blând,
Ne ninge prin suflet, a nins şi prin gând.
Iar noi rătăceam pe străzile pustii,
Bucurându-ne de iarnă ca doi copii.
Mirosea a zăpadă descrisă într-un vers,
Iar noi păream două năluciri prin univesc
Tu îmi agăţai, în păr, sclipirile din stele
Spunând că sunt mai preţioasă ca şi ele.
Cu mâna mea mică pierdută-n palma ta,
Ce caldă şi placută îţi simţeam atingerea.
Iar ochii mei aveau luciri necunoscute,
Când gura ta, o căuta pe-a mea, ca să o sărute.
Acuma este iarnă iar şi ninge ca-n poveşti,
Îmi este dor de tine şi nu ştiu unde eşti ?
Mă simt firavă sub mângâierea fulgilor de nea
Dar paşii mei, la tine, să mă ducă, ar vrea.
Fulgii grei se aştern, cuminţi, peste pământ
Mă apasă-n suflet dorul şi simt că-mi vine să plâng
Prin geana noptii, se cerne, din ceruri iubire
Iar ninsoarea aceasta edenică a venit fără tine.
Am crezut că lucrurile vor fi mult mai simple decât sunt.
Am crezut că te voi putea păstra undeva în adâncul sufletului meu împreună cu toate amintirile care ne leagă, iar atunci când o să vreau să-mi hrănesc dorinţa de tine, să ştiu de unde să te iau.
Am crezut că atâta timp cât nu voi da mereu de tine prin gândurile mele, totul va fi ok.
Dar vezi tu, nimic nu e aşa cum plănuim.
Eu am plănuit să-mi fie liniste, tu ai plănuit să mi-o tulburi.
Eu am plănuit ca să nu depind de prezenta ta prin gadurile mele, tu ai plănuit să-mi fii necesitate, precum un drog.
Iar fără doza necesară pot intra în sevraj.
Poate că tu nu asta ai intenţionat.
Poate că te-ai gândit doar că îmi datorezi asta, să -ţi simt mereu prezenţa în inimă si gânduri.
Ca vocea ta să o simt cum răsună mereu prin creierul meu, făcând vrajbă între el şi inimă.
Creierul ar vrea să-i fie linişte, iar inima te vrea acolo, aducându-mi aminte că nu alegem noi când şi pe cine să iubim. Înainte să te ştiu îmi era linişte.
Acuma nu ştiu cum îmi este, dar şi fără tine, nu mi-e bine.
Ştiu că nu pot controla totul şi mai ales nu pot controla când vine vorba de sentimente.
Nu te-aş lăsa nici să pleci, pentru că nu mă îndur, considerând că totuşi acolo este locul tău.
A te păstra mi-e povară. Un lucru te rog, dacă vei vrea să pleci cândva, să te gândeşti, că nu pot trăi cu jumătate de suflet...
M-am nascut în comuna Barsana, jud Maramures, pe data de 30 aprilie 1968. Incă din copilarie am cochetat cu poezia dar nu am mers mai departe cu ele, considerand că sunt doar un mod de exprimare a gândurilor mele, izvorâte din trăiri şi sentimente. Mai târziu am început să postez pe peblogul meu de poezii cât şi pe NET, unde am fost remarcată de către poetul Mihai Leonte, iar la solicitarea dumnealui, am debutat in anul 2015, în volumul antologic al poetilor de pe NET, Acorduri Moldave, unde mi-au fost publicate cateva dintre poezii.