Motto: „Așa cum o zi plină de evenimente aduce după sine un somn dulce, la fel o viață trăită din plin este încununată de o moarte ferice.” Leonardo da Vinci
A trecut un an de când Ioan Romeo Roșiianu a plecat dintre noi, dar parcă nici acum nu ne-am obișnuit cu absența lui. Sunt oameni care trec prin viața noastră și oameni care lasă urme adânci, ...
Biografiile oamenilor mari nu sunt „linii drepte”, trasate în laboratoare sterile de moralitate. Uneori, cele mai profunde spirite se nasc din coliziunea cu propriile prăpăstii. Valoarea unui om nu se măsoară prin absența greșelii, dar prin uriașa forță de a se ridica, de a se reinventa și de a dărui celorlalți. Poetul și ziaristul Ioan-Romeo Roșiianu ...
După ce s-a certat cu rabinul Moses Roses, scriitorul Pompiliu Marcea a fost găsit mort în Lacul Herăstrău
La fel de inexplicabil, în același context conflictual, alți doi susținători ai Operelor Complete ale lui Eminescu, au avut morți suspecte.
Poetul Ion Lotreanu a fost găsit spânzurat la data de 22 mai 1985, iar Alexandru Oprea, editorul Operelor lui Eminescu, a ...
Scriitorul maramureșean Vasile Muste s-a stins din viață la vârsta de 70 de ani. Poet și om de presă, acesta a lăsat în urmă o operă construită în peste cinci decenii de activitate literară și o contribuție importantă la viața culturală a Sighetului.
Născut la 30 ianuarie 1956, în Coruieni, localitate cunoscută astăzi sub numele de Coroieni, Vasile ...
Odată cu noua stagiune. A douăzecea la număr. Ce-a debutat cu un excelent concert al Orchestrei de Tineret Pitești. Dirijor Tibi Dragoș Oprea. Urmat de un recital, de Ziua Națională a Chinei, de alt recital cu muzică din ambele țări, susținut de violonista Diana Jipa și Marius Doniga la pian. A urmat Alex. Tomescu, violonist de top și un cvartet ...
A plecat și Mircea M. Ionescu de pe pământ...
S-a dus la Ceruri să comenteze meciuri și să scrie piese de teatru printre nori. L-am cunoscut demult și mi-a fost un bun coleg de presă. Când și când vorbeam la telefon. L-am întâlnit pe viu acum un an sau doi la Festivalul de Teatru de Studio desfășurat la „Davila" piteștean. Unde i-am văzut o excelentă ...
În societatea tradiţională, căsătoria reprezenta cel mai complex
fenomen folcloric, având interferenţă cu toate celelalte manifestări folclorice.
Unele obiceiuri nupţiale maramureşene s-au pierdut sau sunt pe cale de a se pierde sau de a se contamina cu obiceiuri preluate din alte zone ale ţării sau chiar cu tradiţii importate de peste hotare de către cei care ...
Nunta este unul dintre cele mai importante obiceiuri în comunitatea tradiţională atât pentru viitoarea familie, cât şi pentru structura de neam.
În locuinţele monocelulare, camera de locuit casa, îndeplinea toate funcţiile familiei. Astfel, pentru a evita pericolele viitoare, concepţia, naşterea, căsătoria şi moartea se realizau în acest spaţiu sacru şi intim.
Fondator al revistei „Moara lui Gelu”, scriitorului și jurnalistul Dragoș Gelu s-a născut la 22 februarie 1967, în Lucăcești, și face parte din categoria personalităților maramureșene recunoscute pentru bogata activitate pedagogică, literară și culturală. Profesor dedicat, jurnalist, poet și coordonator de proiecte editoriale, dl. Dragoș Gelu a debutat în ...
O asemenea cercetare nu poate să facă abstracţie de cele două publicaţii principale care apăreau la Bucureşti şi care erau publicaţii ale Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti, mai exact ale U.A.S.C.R.-ului: Amfiteatru (1966-1991)şi Viaţa studenţească (1956-1989). Trebuie aşadar făcută o distincţie clară între revista de universitate şi ...
Marian Ilea: Domnule Nicolae Breban, domnule Augustin Buzura,
cred că oriunde v-aţi afla, aveţi în memorie un loc drag, o amintire legată de Baia Mare.
Nicolae Breban: Eu m-am născut în acest oraş, dar foarte curând, pe când aveam eu doi ani, prin '36, tatăl meu care pe-atunci fusese funcţionar la episcopie, a fost numit preot paroh în comuna Recea, unde în '40 a ...
Evrika!
Mâinile ni s-au împreunat,
pentru ca sufletele să ni se atingă.
Privirile s-au întâlnit,
pentru ca inimile să vibreze.
Ameţeala ne-a cuprins
pentru ca minţile să se oprească,
iar conştiinţele să se unească.
Renunţ la orice logică
pentru a striga şi eu
mult mediatizatul:
Evrika!!!
Plânsbacovian
Afară bate vântul,
Iar frunzele, supărate, îl blestemă.
Se preling curcubeie pe pleoape
Într-un nebun surâs amar.
Sufletul golit de stele
Oglindeşte greii nori violeţi.
În plumburiul adânc al fiinţei
Iarna viscoleşte cu mistere.
Iubire – eternă clipă!
Când privirile noastre se întâlnesc,
Cuvinte neşoptite plutesc
Pe oceanul de vii curcubeie.
Când trupurile ni se înlănţuie,
Energia primordială ce le cuprinde
Ne aruncă în voluptatea armoniei divine.
Când memoriile noastre se topesc,
Devenim o singură fiinţă
Ce transcende nestingherită contingentul.
Când sufletele ni se unesc,
Plouă cu lacrimi de lumină
Peste misterul neantului.
Iubire – eternă clipă!
Regăsire
Al nopţii voal ne înconjoară
În dulcea taină a-îmbrăţişării
Când noi, cu sufletele pure,
Înfiripăm o floare de iubire.
În unduiri line de purpură,
Suava inimă tresare
Când simte tremurând aproape
Vibraţia celuilalt suflet.
Pe neantul întunericului
Ale noastre fiinţe înlănţuite
Dansează, împlinind
Al hierogamiei iniţiatic ritual.
Entitate albastră
În întuneric s-a revărsat lumină.
Chipul marmoreean
Îmi înlănţuise atenţia.
Privirea-i rece
Îmi răscolise căldura
Concentrată în adânc.
Cuvintele mi se prelingeau pe faţă
Ca lacrimi de raze
în timp ce imaginaţia
smulse fiinţa din material.
Călugărul:
detaşarea din clipire
spleen-ul din zâmbire
fruntea-i răcoroasă
vorba lui tăioasă.
Frumuseţe perfectă din divin,
Surâs mental din demonic
Prin a cărui nepăsare
Zbuciumi conştiinţe...
Te invoc
În visarea-mi pătimaşă!
Te reneg...
Dar mai am eu puterea să reneg,
Să lupt?!
Adio dumnezeire,
Ce îngropi păcate atât de frumoase
În sufletele candide ale copiilor tăi!
Împrumut
Nimic,
Departe,
Codrul veşnic
O carte.
Marea,
Durerea,
Iubirea,
Căderea.
Cerul
Moartea
Albastrul
Cărarea.
Gândul,
Omenirea
Vântul,
Fericirea.
Zdrenţe de roşu în garoafa albă
Zdrenţe de roşu în garoafa albă,
Se prelinge mâna-n catifea de iarbă,
Mocneşte furtuna din argintul viu,
Se topeşte-n colburi râsul lui hazliu.
Joc de linii se preschimbă-n vis
Şoapta-şi zice taina celui ce-a învins
Şi ca-n miez de nucă s-au unit cei doi
Cultivând speranţa vremurilor noi.
Undeva în tern gândul mă resoarbe
Culori ce se-mbie se topesc în noapte
Glasul mi se stinge în văpaia lunii
Preamărit e cerul ce-o să ne cunune.
Pace peste tine cea din paradis
Ce cutreieri munţii goală dinadins
Şi aduci ofrandă inimilor vii
Cupa delectării ce-n creştet ne-o ţii.