Motto: „Așa cum o zi plină de evenimente aduce după sine un somn dulce, la fel o viață trăită din plin este încununată de o moarte ferice.” Leonardo da Vinci
A trecut un an de când Ioan Romeo Roșiianu a plecat dintre noi, dar parcă nici acum nu ne-am obișnuit cu absența lui. Sunt oameni care trec prin viața noastră și oameni care lasă urme adânci, ...
Biografiile oamenilor mari nu sunt „linii drepte”, trasate în laboratoare sterile de moralitate. Uneori, cele mai profunde spirite se nasc din coliziunea cu propriile prăpăstii. Valoarea unui om nu se măsoară prin absența greșelii, dar prin uriașa forță de a se ridica, de a se reinventa și de a dărui celorlalți. Poetul și ziaristul Ioan-Romeo Roșiianu ...
După ce s-a certat cu rabinul Moses Roses, scriitorul Pompiliu Marcea a fost găsit mort în Lacul Herăstrău
La fel de inexplicabil, în același context conflictual, alți doi susținători ai Operelor Complete ale lui Eminescu, au avut morți suspecte.
Poetul Ion Lotreanu a fost găsit spânzurat la data de 22 mai 1985, iar Alexandru Oprea, editorul Operelor lui Eminescu, a ...
Scriitorul maramureșean Vasile Muste s-a stins din viață la vârsta de 70 de ani. Poet și om de presă, acesta a lăsat în urmă o operă construită în peste cinci decenii de activitate literară și o contribuție importantă la viața culturală a Sighetului.
Născut la 30 ianuarie 1956, în Coruieni, localitate cunoscută astăzi sub numele de Coroieni, Vasile ...
Odată cu noua stagiune. A douăzecea la număr. Ce-a debutat cu un excelent concert al Orchestrei de Tineret Pitești. Dirijor Tibi Dragoș Oprea. Urmat de un recital, de Ziua Națională a Chinei, de alt recital cu muzică din ambele țări, susținut de violonista Diana Jipa și Marius Doniga la pian. A urmat Alex. Tomescu, violonist de top și un cvartet ...
A plecat și Mircea M. Ionescu de pe pământ...
S-a dus la Ceruri să comenteze meciuri și să scrie piese de teatru printre nori. L-am cunoscut demult și mi-a fost un bun coleg de presă. Când și când vorbeam la telefon. L-am întâlnit pe viu acum un an sau doi la Festivalul de Teatru de Studio desfășurat la „Davila" piteștean. Unde i-am văzut o excelentă ...
În societatea tradiţională, căsătoria reprezenta cel mai complex
fenomen folcloric, având interferenţă cu toate celelalte manifestări folclorice.
Unele obiceiuri nupţiale maramureşene s-au pierdut sau sunt pe cale de a se pierde sau de a se contamina cu obiceiuri preluate din alte zone ale ţării sau chiar cu tradiţii importate de peste hotare de către cei care ...
Nunta este unul dintre cele mai importante obiceiuri în comunitatea tradiţională atât pentru viitoarea familie, cât şi pentru structura de neam.
În locuinţele monocelulare, camera de locuit casa, îndeplinea toate funcţiile familiei. Astfel, pentru a evita pericolele viitoare, concepţia, naşterea, căsătoria şi moartea se realizau în acest spaţiu sacru şi intim.
Fondator al revistei „Moara lui Gelu”, scriitorului și jurnalistul Dragoș Gelu s-a născut la 22 februarie 1967, în Lucăcești, și face parte din categoria personalităților maramureșene recunoscute pentru bogata activitate pedagogică, literară și culturală. Profesor dedicat, jurnalist, poet și coordonator de proiecte editoriale, dl. Dragoș Gelu a debutat în ...
O asemenea cercetare nu poate să facă abstracţie de cele două publicaţii principale care apăreau la Bucureşti şi care erau publicaţii ale Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti, mai exact ale U.A.S.C.R.-ului: Amfiteatru (1966-1991)şi Viaţa studenţească (1956-1989). Trebuie aşadar făcută o distincţie clară între revista de universitate şi ...
Marian Ilea: Domnule Nicolae Breban, domnule Augustin Buzura,
cred că oriunde v-aţi afla, aveţi în memorie un loc drag, o amintire legată de Baia Mare.
Nicolae Breban: Eu m-am născut în acest oraş, dar foarte curând, pe când aveam eu doi ani, prin '36, tatăl meu care pe-atunci fusese funcţionar la episcopie, a fost numit preot paroh în comuna Recea, unde în '40 a ...
infinitul contrastelor
n-am ştiut să înţeleg ironia rătăcită
şi imprecis am tot filozofat
în refugiul unui vis cu chip de femeie
dintr-un infinit de trăiri celeste
dezbrăcate la umbra unui freamăt
ca într-un preludiu
al răbdării dintr-un cântec
ascultat
n-ai văzut că ai rămas singura virgină
valsând undeva la un stop
aşteptându-mă ca pe un cal sălbatic
înfăşurându-mi căpăstrul
cât mai strâns
în jurul meu
libertatea
striga
n-am să mai scriu neculese note
într-un solfegiu nocturn
am să-ţi împletesc o stare
într-o noapte de îmbrăţişări nesfârşite
aşa cum numai iubirea ştie
adeseori atât de devreme
uneori prea târziu.
cartea de căpătâi
mă calc în picioare
intelectual de modă veche
să vadă nepoţii mei
un film
cu biblioteca prinsă-n cuie
până la floare
şterg praful
mă minunez ce puţin s-a adunat
de la ultima întâlnire
cu ordinea alfabetică însetată
de cuvânt
pe noptiera fără culoare definită
a rămas o carte
lângă căpătâiul patului
bătut în cuie
din fapte.
şoaptele anotimpurilor
toamnă…
am întârziat să mă grăbesc
iar peniţa repede trecătoare
şi-a lăsat cerneala
într-o amprentă
pe identitatea anotimpurilor
nu mă compara cu vântul
când agaţă la rever
siguranţa timpului rămas
şi cerceii roşii
din cireşe
în şoaptele de la ureche
întinde mâna şi prinde-te-n dans
cu frunza alămită
orchestra stă să cânte
poeme şi balade
ce au căzut uşor
în foile de carte
rămase ca şi tine
un dans al toamnei
cu vântul ce merge mai departe.
(cu)prins în (ne)cuprins
dinspre suflet spre trup
desenul minţii pe o pânză de suflet
cu ochii verzi
şi părul de foc
iubirea
pe scena vieţii
în braţele unei cuprinderi
recompunem ieri cu azi
şi devenim mâine
trăind iubirea
într-un foşnet de linişte
femeia timpului
un verb.
bucuria sinelui
suie şi coboară amintirile
sortite să poposească prezentul
dinspre dimineaţă spre altă zi
dus-întors
sensul
pe umbletul clipei
filozofia timpului neegal jucându-se dorinţe
visul din frumuseţea luminii
singular fericit
clipă de maturitate
femeia cu ochii dinspre albastru
spre părul unui foc
rostul din nesfârşita şoaptă
trăirea pe mai departe
sub superbul cer.
exerciţiu de memorie
mă credeam şmecher şi tare
ca la vreo douăzeci de ani
dar m-a chemat tomograful
să-mi bage minţile-n cap
şi să las aerul condiţionat
făcând economie la benzină
la înţepăturile de ac
perfuzia mi-a cam spart vena
era cât pe ce să plec la apus
dar s-a mai găsit ceva aţă pe mosor
în ceea ce priveşte acul
ţi-am spus...
parola unui timp
între tăcutele miniaturi ale universului
tu – iubita mea
în fiecare vers din poezie
scena trăirii noastre
o treaptă cu dorul de mâine
în gala de excelenţă pasul din cuvinte
dorinţă şi rost
dans
între pământ şi cer
o elegie
în cercul fecund al vieţii
melodia unei irepetabile minuni
tu – femeia
splendidă trecere în carul de timp
cu roţi fecunde
clipe de sens.
metafora unui fruct
naşterea acestei dimineţi
m-a trezit şoptindu-mi întrebarea
ce-ar fi dacă ai păşi tiptil
peste visele urâte
şi ai uita că noaptea
vrea să-şi scrie
propria-i poveste
în versuri
negre
am zăbovit tăcut
în faţa unei ceşti cu cafea amară
şi am înţeles
morala
poezia unei iubiri
se scrie în papuci de pluş
nu în bocanci
sau în genunchi
pe toate cojile
de nucă.
degetele legate de înserări
pe manşeta timpului
rămâne un autograf
semnat în pagina destinului
de iubirea sfântă
în cercul nesfârşit al frumuseţii ei
o roată de lumină
cu muzica trăirii albastre
supremul rost
în vârful picioarelor albe
simplitatea
mai presus de lume
urcă vise şi coboară împliniri
coapsele-şi dezgolesc setea
ascunsă în coregrafia părului
de nerăbdarea unui sărut
punctual
şi fără trădare.
echilibrul dintr-o salcie
claxoane asurzitoare
la o trecere de pietoni proaspăt marcată
de evenimente
aflate pe ordinea de zi
în colţul din masa tăcerii
unde florile nu mai au miros
ca altădată
un neuron cheamă în instanţă
o bătrână ce tocmai bătuse coasa
în concubinaj cu toba lui Manolo
fiindcă e cool
să afle tot satul
că a fătat vaca vecinului
un verdict
la puţul cu salcia plânsă
un copil îşi astâmpără setea
în căutarea unei cobiliţe
cu găleţile electorale
din sentinţa definitivă
şi irevocabilă
dată.