Poezii de Vasile Bele

,,Toate hotărârile importante trebuie să le iei singur, fără influența altora!”

TITU MAIORESCU

credință și speranță ...

Printr-un tunel mă-ndrept spre lume,
să uit de cele rele, s-ajung la cele bune,
găsesc numai prăpăstii, dar sigur am un țel,

găsesc doar flori de stâncă ce nu pier.

trecerea prin lume chiar mă doare,
văd multă nepăsare, văd om ce moare,
strămoșii noștri rupeau fiare,
ei nu aveau nici școală, ei nu aveau uitare.

mă simt la mine-n țară un păgân
și eu sunt slugă la stăpân,
ciulinii cresc cu mult venin,
păcat de-a cerului senin.

să credeți voi fii de năpârcă și ciocoi
că ne veți prinde voi pe noi!
nu am să-mi las trecutul în uitare,
de-ar fi s-arunc în ochi cu sare.

copiii cresc precum un pom de-altoi,
plini de speranță, dar urându-vă pe voi.

,,Nu trebuie să credem tot ce spun oamenii, dar nici să credem că ei vorbesc absolut fără temei!”

IMMANUEL KANT

Depărtare ...

când dorința-ți este alungată,
ba de șoapte, ba de dor,
inima mi-e supărată
plânge inima din mine –
plânge-n piept și mi-e rușine
nici să mai vorbesc nu pot
eu te-aștept, chiar de la opt.

mai ții minte prima dată,
cum ne-am întâlnit pe-alei,
erai veselă și fericită
și țin minte era trei.
cunoștință am făcut
și mi-ai zis că-s prefăcut.

m-ai strigat, oare ții minte,
ți-am răspuns în trei cuvinte
și ți-am spus cât voi trăi,
tot pe tine te-oi iubi!
știi curgerea vorbelor
și-a cuvintelor de dor!

ți-am vorbit de veșnicie
și de zile petrecute doar în doi,
de copacii ce sunt goi,
de orgii și de iubire
și de multă împlinire,
anotimp pentru-amândoi.

anii au trecut iar gândul,
mi-a rămas doar pe alee,
ești frumoasă și acuma,
ești precum ,,Calea Lactee”,
poate chiar mai împlinită,
dar știu sigur, fericită.

eu, precum e lumânarea,
tot mereu trecând cărarea.
noapte ce de lună-i luminată,
de iubire nepătată.
plăsmuiri, păreri de rău,
dac-am fost chiar nătărău.

,,Lucrul cel mai important nu este numărul de idei adunate în mintea ta, ci legătura care le unește!”

TITU MAIORESCU

Ispita ...

tulpina fructului mă ține depărtat,
îți scriu mesaj – sincer – nu te-am uitat,
doar patima din ochii mei te cheamă,
să vii pe-aici, te rog, să vii de bună seamă.
până și trupu-mi este plin de foc
și zodia îmi spune – azi n-ai noroc!

parfum de flori, parfum de rouă,
te-aștept în ploaie de la două,
fără să văd cum stă prin lăstăriș,
firavul cuib făcut de-un pescăruș,
azi nu observ nici faina libelulă,
mă simt legat parcă-n celulă.

până și vipera tot mai încearcă,
pe-un drum de rouă calea dreaptă,
mișcări din trup, hipnotic pare tot,
mă uit la ceas iar a trecut de opt.
dorința iar trece pe locul doi,
durerea e întâi și-apoi mintea din noi.

nebun am fost cu patos am iubit
o singură femeie
și din iubire am ars în flăcări ca lemnul cel uscat
și-ntreb și eu acuma
iubirea – e încă un păcat?
da! dar pentru cel care-a-nșelat
culori de curcubeu din noi au explodat

sfat dau și celor ce-au îndrăznit a crede
că de iubesc prea mult
doar Dumnezeu îi vede
să-nșel din dragoste încă n-am auzit
dar știu că-n viața asta o singură femeie am prea iubit
doar pentru ea credeți-mă prieteni încă aș înșela
deși îmi aparține eu o iubesc și încă e a mea
este chiar credincioasă
și-o viață-ntreagă chiar am visat-o-acasă
frumoasa mea mireasă.

,,Păcatul este un bumerang pe care știi când îl arunci dar nu știi când se întoarce și te lovește în cap!”

ROBERT FROST

Nebun de dragoste (I) ...

Nebun de dragoste ...
sunt azi fără de tine
nici bună ziua nu-ți voi da iubito
te-am chemat aseară
să te culci cu mine
mi-ai spus că sosești imediat
și încă nu ai ajuns
am pregătit patul și vinul l-am încălzit
cu gând curat la al nostru iubit
dar m-am înșelat de fapt m-ai înșelat.

Nebun de dragoste (II) ...

Nebun de dragoste ...
am vorbit cu steaua cea norocoasă
una era aseară pe cer
în rest numai nori
apoi a început să pice câte-un picur
de ploaie
și mi-am dat seama că nu vei ajunge
totul rămâne-un mister
te-am așteptat
precum copiii pe mama
plecată în orașul
aglomerat după ceva cumpărături
și ea întârzie cred c-a pierdut trenul
nici ea nu vine.

Nebunde dragoste (III) ...

Nebun de dragoste ...
am luat mărul cel roșu
de pe noptiera de lângă patul gata pregătit
să te primească
am mușcat din el apoi
am aruncat dumicatul
mi-era sila de mine
și-mi doream să ajungi
cât mai curând
nu ai ajuns nici azi deja
lumânarea s-a stins
de atâta așteptare și ea s-a supărat pe lume.

Nebun de dragoste (IV) ...

Nebun de dragoste ...
am ieșit afară și te-am strigat
cu gândul că mă vei auzi
și-o să-mi răspunzi
te simțeam lângă mine și totuși departe
credeam în tine și totuși nu
credeam în nimic
am luat lopata și-am dat zăpada
la o parte urmă
să-ți fac să poți să ajungi
prin nămeții
de câțiva metri eu și cerbul ce mai făceam urme.

Nebun de dragoste (V) ...

Nebun de dragoste ...
am privit cerul de această dată
nici steaua nu se mai vede
știam că timpul
trecut nu-l mai recuperăm
niciodată
și ce-i trecut e trecut și-i rece
cald n-o să mai fie am obosit
cu lopata
făcându-ți cărare am adormit pe terasă
dar ce folos de iubirea din noi
când singur
găsesc răspunsul la întrebarea ce nu-mi dă
azi pace.

Nebun de dragoste (VI) ...

Nebun de dragoste ...
am adormit
și-n somn te-am visat c-ai ajuns
și te-ai pus
lângă mine în pat așteptam
semn să-mi faci
să-mi spui că ești gata iubirea
s-o împrăștii
prin camera ce mirosea a măr
proaspăt cules
n-ai zis nimic ai închis ochii și priveai
totuși spre univers spre cer
spre stele
nici azi nu te-am înțeles.

Nebun de dragoste (VII) ...

nebun de dragoste ...
te-am cuprins în brațe
te-am sărutat de-un milion de ori
fără să scoți
un cuvânt te-ai lăsat sărutată
și priveai spre
geamul din cameră ușa nu era perfect
închisă
parcă era un pic crăpată scârțâia
la fiecare apăsare
de clanță și te făcea să tresari
totul din cameră
îmi părea întunecat nimic nu-mi inspira lumină.

Nebun de dragoste (VIII) ...

Nebun de dragoste ...
după atâtea sărutări
am vrut să-ți arat cât sunt de viril
n-ai scos o vorbă știind că nu e
pentru prima dată
și mereu ești împlinită atunci
când ești gata de drum
sângele prin vene stătea să se împrăștie
de atâta
bucurie de atâta extaz de atâta
efort pentru a te împlini
dar ce folos că am deschis ochii și lângă mine
era doar lumânarea care încă
mai depunea efort
să nu se stingă.

Nebun de dragoste (IX) ...

Nebun de dragoste ...
am aruncat coșul de mere
și lumânarea aprinsă
abia atunci s-a stins
și bine-a făcut altfel totul ardea
s-ar fi aprins
așa cum ardeam eu pentru o iubire
din vis
și-o viață trăită pe muchie de cuțit
căci era vremea să merg spre casă
să-mi plătesc
păcatul și taxe mai aveam de plătit
și gaz și curent
te-am visat și nebun de dragoste
mi-am jurat
că nu te-oi mai iubi niciodată.

Nebun de dragoste (X) ...

Nebun de dragoste ...
am trântit ușa
și azi mă întreb ce s-ar fi întâmplat
dacă ajungeai la timp
uitam de casă de gaz de curent
vorbeam numai
la timpul prezent
azi timpul deja e trecut și visul s-a risipit
n-o să mai visez nicicând la fel
poate vreo idee dar schimbată și
mai știu un lucru să facem dragoste
nu se va mai întâmpla niciodată.