După ce s-a certat cu rabinul Moses Roses, scriitorul Pompiliu Marcea a fost găsit mort în Lacul Herăstrău
La fel de inexplicabil, în același context conflictual, alți doi susținători ai Operelor Complete ale lui Eminescu, au avut morți suspecte.
Poetul Ion Lotreanu a fost găsit spânzurat la data de 22 mai 1985, iar Alexandru Oprea, editorul Operelor lui Eminescu, a ...
- Detalii
- Scris de: Ion Toma Ionescu
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 2
La Baia Mare, un mare meşter zideşte o cetate de suflet care să dăinuiască peste timp. Sunt ziduri groase de cărţi eCreator, înălţate cărămidă cu cărămidă, care se deschid celor care vor să intre ca prieteni în cetate. Recenta trecere pe sub hăizaşul porţilor maramureşene în cadrul manifestării Maramureşul şi unirea minorităţilor şi Ediţia III-a a premiilor eCreator, proiect comun al Consiliului Judeţean şi Asociaţiei social-cultural-creştine eCreator, m-a purtat prin locuri încărcate de tradiţie, dar în aceeaşi măsură dăruite cu exuberantă tinereţe şi încredere în viitor.
În periplul nostru am întâlnit la Ruscova un sat cu cinci mii de locuitori ucraineni, un grup de liceence. Le-am luat cu noi în autobuz o parte din drum. Purtau cu mândrie straiele specifice locului. Frumoasele rutence se foiau şi sporovăiau ca nişte cinteze. vorbeau curat în româneşte, în ucraineană, în ungureşte, în germană şi în engleză. Erau cu siguranţă copii europeni şi aşteptau zilele de sărbători ale Crăciunului ca să colinde la Viena.
În biserică unde ne-au întâmpinat cu cântece dumnezeieşti, glasurile lor ne-au umplut inimile de bucurie şi optimism. Le scânteiau privirile precum florile de mină la Baia Mare (într-o altă vizită), scoase din adâncuri şi aduse ofrandă la picioarele Maicii Domnului, într-o biserică din centrul vechi.
- Detalii
- Scris de: Adrian SIMEANU
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 2
Șlagăre și colinde...
...de Sfânt Nicolae, la Filarmonica Pitești. Amintind de refrene-ndrăgite decenii la rând ori de vechi tradiții cândva prigonite. Orchestra loco, pricepută deplin și la d-alde d-astea, evoluând ferm, entuziast sub direcția bucureșteanului Tudor Andrei. Nepot de compozitor regretat, în vogă ani buni altădat`. George Grigoriu, făurar de hituri constant fredonate, și-o voce-n vivacele trio frățesc, alături de Angel și Cezar. Fiica sa, Andreea, textieră harnică, e soața pianistului Tudor Ionel. Dirijor și autor, cu folos conducător al big-bandului Radio, în momentul ăsta...
Inspirat, Andrei veni laolaltă cu tatăl util Ionel. Versat, acesta, și meritat la claviatură cu vârf și-ndesat. Este om de bază și, cert, un aport avu din belșug la concert. Dă siguranță la maxim pe scenă, soliștii tot timpu` fiind la dânsul atenți. Spectacolu` câștigând astfel în trăinicie, efervescență și armonie, vădit...
- Detalii
- Scris de: Adrian SIMEANU
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 3
Simon și Bănică
Primu`, renumit. Autor de piese fecund, prețuit. Decedat în vară, la vreo nouăzeci. Al doilea, actor. D-al nostru, iubit. Tandem dramaturgic total potrivit. Întrucât ”Jack`s women” în varianta română de azi a întrecut așteptările cert. Și paf ne-a lăsat. De parcă Neil pentru Ștefan ar fi scris-o. Să-l pună neapărat în valoare. Dându-i prilej a evolua minunat. Fluent, atent și fără cusur. Atent la vorbe și gesturi. La nuanțele nenumărate. La tonuri, mișcări, exprimări. I se potrivește rolu` cum n-aș fi gândit. Înconjurat de ”femeile sale” dă o probă de măiestrie reală pe scenă. Cu energie, convingere și chibzuință din plin. Dezinvolt, fermecător, convingător și senin...
I-am spus după, în culise, că-i calcă pe urme tatălui său în chip viguros.
- Detalii
- Scris de: Adrian SIMEANU
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 3
Comedie la maxim!
Zic aşa ca să se ştie: dacă-i Bleonţ, e comedie. Iar dacă e şi Călin, comicul este sublim. Şi lumea râde din plin. I-ai vedea lună de lună, de s-ar putea, împreună. Că fac un tandem teatral nici pe departe banal…
Prilejul? Un text la zi franţuzesc scris cu umor nebunesc. Jucat nemaipomenit şi-ntrutotu’ potrivit. “Le prènom”, în limba lui. “Prenumele”, într-a noastră. Alexandre de La Patellière şi Matthieu Delaport, autori inspiraţi, pentru asta înzestraţi. Oameni în domeniu, cu un bob de geniu. Căci replici isteţ croiră, farsă modernă scorniră. Caractere zugrăviră şi cusururi veştejiră. Spectacolu’ fu haios, năbădăios, delicios. Mihai şi Claudiu jucând radios. Ceea ce franţujii creară deştept pentru actori d-ăia cu temperament. Asemeni lor, evident…
- Detalii
- Scris de: Adrian SIMEANU
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 3
Muzicantu` povestaș
În acte, Crețu Răducan. Brăila, 1 decembrie, 1931. Pe afișe, Johnny Răducanu. Pianist, contrabasist. Compozitor, orchestrator. Om de jazz până-n măduva oaselor. Recunoscut ca atare chiar peste ocean. Fincă genul a slujit vrednic și neobosit. Copios l-a propășit, prin el țara și-a fălit...
Cui vrea să-l cunoască mai bine, îi recomand să citească neapărat ”Singurătatea... meseria mea”. O carte* din primul an de mileniu. Lucrată echilibrat și ușor de lecturat. Plină de-ntâmplări, tablouri, judecăți inerente și adevăruri. Scrisă fluent, curat, colorat. Cu sinceritate, vervă și claritate. Mărturisire povestire despre el și existența-i deloc anodină. Deopotrivă mărturie senină despre locuri și oameni, obiceiuri și moduri de trai într-un veac cu frământările sale enorme. Îndeosebi pledoarie, cu modestie, despre muzică și pruncul ei numit jazz...
- Detalii
- Scris de: DN
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 2
La 27 noiembrie 1818 s-a născut omul de cultură Aron Pumnul, unul dintre fruntaşii Revoluţiei din Transilvania de la 1848, profesor al lui Mihai Eminescu, la Cernăuţi (m. 12 ianuarie 1866)
S-a născut în familia unor iobagi români din satul Cuciulata, judeţul Braşov. După 4 ani petrecuţi la Odorhei, Aron Pumnul îşi continuă studiile la Blaj şi la Cluj, unde absolvă cursurile de filozofie. În 1843 a fost numit profesor de filosofie la Blaj, în acelaşi an plecând cu o bursă de studii la Viena, la Institutul teologic "Sfanta Barbara". S-a întors în Transilvania în 1846, reluându-şi activitatea de profesor la Blaj. A înfiinţat împreună cu Timotei Cipariu ziarul „Organul Luminărei”, dar şi alte publicaţii.
În timpul revoluţiei paşoptiste din Transilvania s-a remarcat ca unul dintre organizatorii primei Adunări Naţionale româneşti de la Blaj din din 18-30 1848.
Urmărit de autorităţile revoluţionare maghiare, Aron Pumnul se refugiază în Muntenia, unde participă la revoluţia paşoptistă din această provincie, fiind numit de Nicolae Bălcescu în funcţia de comisar cu propaganda în judeţul Râmnicu Sărat.
- Detalii
- Scris de: Adrian SIMEANU
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 1
Vă plaCello?
Întrebară recent, ca pretext de recital, Manta și Suma. Doi instrumentiști la patruzeci și. Care merită apreciere din plin pentru oferta lor muzicală. Căci avură-n program numa` piese-n duet. De Dotzauer, Boccherini, Popper și Barriere. Puțin cunoscute la noi, da` bine făcute. Nestemate, nu alta. Dificile vădit, însă făr` de probleme pentru cei doi interpreți. Prieteni în copilărie, colegi de conservator în junețe...
Stabilit în Irlanda, Adrian muncește-n afară. Concertează și predă. Răzvan, preponderent în țară. Mânuiesc arcușu` cu iuțeală multă. Finețe, la fel. Virtuozitate și pasiune îngemănate, chibzuit dozate. Trăire și măiestrie relevând radios. Se completează la fix, se armonizează grozav. Nuanțează adecvat în sunet echilibrat. Cu niște lumini potrivite creând nu doar universu` sonor preconizat.
- Detalii
- Scris de: Adrian SIMEANU
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 1
Nouă zile de teatru
La ”Davila”, în Pitești. Vreo douăsprezece spectacole pentru cei mari. Cam tot atâtea pentru copii, fie la sediu, fie-n alte localități binevenit. Întreg efortul ăsta, sub siglă cunoscută pe plai argeșean: Festivalul Internațional de Teatru de Studio și de Forme Noi. Anul acesta, la a douăzeci și doua ediție. Mai substanțială numeric și c-un plus valoric, incontestabil.
O afirm finc-am văzut și eu vreo nouă reprezentații. Având posibilitatea unor comparații și evaluări. ”Naționalul” bucureștean a fost, firește, cap de listă. Pe bună dreptate premiat. ”Orchestra Titanic”, Hristo Boicev. Felix Alexa, Andrada Chiriac. Claudiu Bleonț, Mihai Constantin, Mihai Călin, Tania Popa, Richard Bovnoczki. Echipă fără cusur, spun în trei cuvinte cert suficiente. Apoi, Teatrul ”Satiricus I. L. Caragiale”, din Chișinău. C-un ”Hamlet” în registru contemporan.
- Detalii
- Scris de: Adrian SIMEANU
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 1
Printre optzeciști...
...și nu numai se-nvârte Nicu Oprea în cartea sa de-acu`. Fie ei poeți, prozatori ș-alte soiuri conexe. Adunând în volum texte d-ale sale despre atâtea condeie participante la cultura autohtonă. Vartic, Papahagi, Prelipceanu, Chifu, Cordun, Vulturescu, Pantea, Dorian, Drăghici ori Doman, de exemplu. Alăturând și ”Școala de la Târgoviște” în lucrare, cu rost: Simionescu, Petrescu, Olăreanu, George și Țopa...
Utilitatea materialului strâns între coperte de profesoru` Oprea fu pusă-n valoare, luna aiasta, la Biblioteca Județeană ”Dinicu Golescu” Argeș de directorul acesteia, Mihai Sachelarie și de colegu` de catedră, Mircea Bârsilă. Ieșind înc-o dată în evidență experiența celor doi universitari piteșteni filologi.
- Detalii
- Scris de: Oana Bujor
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 3
Pentru aproape un secol, în al doilea mileniu î.Hr., un grup de luptători cunoscuţi ca ,,Oamenii Mării'' au provocat haos în zona Mediteranei.
Istoricii cunosc puţine detalii despre Oamenii Mării. Primele referinţe datează din secolul XIII î.Hr. în timpul faraonului Merenptah care ar fi ucis 6.000 de navigatori după ce aceştia s-au aliat cu libienii, relatează History. În timpul domniei faraonului Ramses al-III-lea, au avut loc bătălii puternice împotriva Oamenilor Mării, în jurul anului 1170 î.Hr.
O inscripţie aflată pe templul mortual al lui Ramses sugerează că Oamenii Mării s-au mutat în zonele estice ale Mediteranei, provocând pagube în oraşe precum Turcia, Siria, Cipru şi Levant. Oamenii Mării erau o confederaţie alcătuită din mai multe triburi. Conform savanţilor, majoritatea erau originari din Sicilia sau din regiunea Anatoliei, Turcia. Istoricii au propus ipoteze diferite privind motivaţia Oamenilor Mării de a devasta zona Mediteranei. Unii istorici sugerează că foametea şi dezastrele naturale i-au determinat să-şi părăsească tărâmurile natale.